Mărturisirea unui român din trupele speciale întors de pe frontul din Ucraina. Dezvăluiri despre experiența directă cu prizonierii ruși

Mărturia emoționantă a unui român cu pregătire în domeniul operațiunilor speciale oferă o privire directă și nefiltrată asupra războiului din Ucraina. După ce a luptat timp de un an și opt luni alături de soldații ucraineni, bărbatul a decis să povestească în mediul online ce înseamnă cu adevărat viața pe linia frontului și care au fost momentele cele mai greu de suportat.

Fostul luptător din trupele speciale a explicat că decizia de a merge pe front a venit firesc, fiind profesia în care se specializase, dar și o oportunitate pe care a decis să o urmeze. El a detaliat modul în care a ajuns în zona de conflict și lucrurile simple pe care le-a luat cu el: "Pachete de tutun Golden Virginia verde, pastă de dinți, filtre, foițe, boxeri, ciorapi, euro, dolari, un ceas Seiko automat, două cărți, documente și alte lucruri. Te prezinți în Polonia după ce ți-ai predat deja CV-ul. Nu m-am dus de nebun, aveam contacte și colegi deja", a spus românul pe Reddit.

Misiunile dificile aduc adesea pierderi dureroase în rândul celor care luptă pe prima linie. Românul a mărturisit ce l-a marcat cel mai tare în perioadele petrecute pe teren: „Nu toate operațiunile se desfășoară așa cum ne dorim. Și, de multe ori, când lucrurile nu merg așa cum ne-am dori, nu se întorc toți cei cu care ai legat prietenii. Dar, la nivel strict personal, cel mai mult mă afectează lucrurile legate de animalele de companie și, mai ales, de câini. În special atunci când nu sunt evacuați și îi auzi plângând printre dărâmături. Atunci mi se rupe sufletul în asemenea hal, încât pur și simplu nu pot duce așa ceva", a mai spus românul.

"Voluntarii au un moral bun, dar sunt frustrați de anumite decizii venite de sus. Na, ca în orice conflict. Cei adunați să lupte au un moral mai scăzut, dar eu nu prea am dat de ei. Nu mă pot pronunța, iar ceea ce aș putea spune s-ar putea să nu fie nici adevărat, nici relevant. Unitatea în care am fost nu avea prea mulți ucraineni în componență, ci doar câțiva care erau fluenți în engleză și ceva mai bine antrenați. Altfel, nu le păsa deloc de unde sunt. În schimb, erau recunoscători că sunt acolo. Sunt mulți conscripți și rezerviști, mi-e milă de ei. În cea mai mare parte, trebuie să mențină o poziție. De împins, împingeam noi și alte unități profesioniste, voluntare", a mai spus românul.

Întrebat ce șanse are Ucraina în fața Rusiei, acesta a precizat că fără sprijinul SUA soldații ucraineni nu au nicio șansă. Românul a mai dezvăluit că a avut ocazia să discute cu prizonierii ruși: "Prizonierii ruși sunt tare simpatici. Am discutat cu ei despre alte lucruri: motociclete, jocuri pe calculator, țigări. Nimănui nu-i arde de politică și discuții contradictorii. Și, oricum, degeaba îl întrebi ce crede sincer pe unul cu mâinile legate, când tu ai arma în mână", a mai spus bărbatul pe Reddit.