Mega lovitură dată de cei mai puternici cercetători chinezi: au aflat în detaliu din ce e compusă Luna

Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă internaţională condusă de cercetători din China au cartografiat cu mare precizie compoziţia chimică a scoarţei lunare, furnizând astfel date cheie pentru studierea evoluţiei Lunii, informează agenţia de presă Xinhua.

Compoziţia chimică a scoarţei lunare este esenţială pentru identificarea caracteristicilor petrologice cu ajutorul cărora oamenii de ştiinţă vor putea să înţeleagă mai bine evoluţia satelitului natural al Terrei.

Cartografierea chimică existentă, bazată pe probele lunare colectate de misiunile spaţiale Apollo şi Luna, a putut să dezvăluie evoluţia Lunii doar până în urmă cu 3 miliarde de ani, ratând perioada târzie şi de o importanţă critică din evoluţia sa.

Din fericire, s-a dovedit că eşantioanele lunare aduse pe Terra de misiunea chineză Chang'e-5 conţin informaţii importante despre activitatea vulcanică "tânără" a Lunii, ce datează din urmă cu 2 miliarde de ani, precum şi despre compoziţia specifică a materialelor prelevate.

Echipa de cercetare a estimat cu exactitate conţinutul principalelor elemente de pe scoarţa lunară prin combinarea datelor obţinute din eşantioanele furnizate de misiunile Chang'e-5, Apollo şi Luna cu un model de inversie bazat pe învăţare profundă, a declarat Yang Chen, profesor la Universitatea Jilin.

Cercetătorii au creat ulterior o nouă hartă a distribuţiei compoziţiei chimice a suprafeţei lunare, cu o precizie şi o rezoluţie ridicate, care reflectă în mod cuprinzător caracteristicile chimice ale scoarţei selenare.

Ei au calibrat, de asemenea, unităţile tinere de bazalt pe baza conţinutului nou calculat de elemente, ceea ce va oferi date fiabile pentru studiile care privesc istoria activităţii magmatice şi a evoluţiei termice din perioada lunară târzie, precum şi pentru viitoarele misiuni de aducere pe Terra a unor eşantioane lunare, a declarat profesorul Yang Chen.

Studiul a fost realizat în comun de Universitatea Jilin, Observatoarele Astronomice Naţionale ale Academiei Chineze de Ştiinţe, Universitatea Trento din Italia, Universitatea din Islanda şi alte instituţii de cercetare chineze şi străine.

Ouyang Ziyuan, unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă chinezi şi prim cercetător-şef al proiectului sondei lunare a Chinei, a participat, de asemenea, la acest studiu. Studiul a fost publicat recent în revista Nature Communications.