Ministerul Muncii a făcut public proiectul noii Legi a Salarizării. Diferențe uriașe la venituri pentru aceleași funcții

Ministerul Muncii a făcut public proiectul noii Legi a Salarizării. Conform documentului, structura de grade salariale include 12 grade salariale. Raportul de la cel mai mic salariu de bază la cel mai mare este de 1 la 8, se arată în proiectul de lege prezentat de Ministerul Muncii.

Ministerul Muncii a făcut public proiectul noii Legi a Salarizării - Raport de la 1 la 8

Astfel, potrivit documentului citat, „în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 8".

Vor fi 12 grade salariale

„ART. 9

(1) Structura de grade salariale include 12 grade salariale.

(2) Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienți, după cum urmează:

Gradul salarial Coeficientul minim Coeficientul maxim

1 1,00 1,19

2 1,20 1,34

3 1,35 1,49

4 1,50 1,64

5 1,65 1,83

6 1,84 2,09

7 2,10 2,39

8 2,40 3,29

9 3,30 4,19

10 4,20 5,59

11 5,60 6,49

12 6,50 8,00", se menționează în document.

Stabilirea salariului de bază

Potrivit documentului citat, stabilirea salariului de bază se va face corespunzător funcției pe care s-a făcut încadrarea personalului.

„Stabilirea salariului de bază se face corespunzător funcției pe care s-a făcut încadrarea personalului, potrivit alin.(5), nefiind permise asimilări ale salariului de bază între funcții prevăzute în prezenta lege", se precizează în proiectul de lege citat.

„Coeficienții de salarizare pentru funcțiile din fiecare domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru funcțiile ocupate de personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzuți în anexele nr. I - IX.

Diferențierea salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare se realizează prin utilizarea coeficienților de salarizare cuprinși în intervalul 1,00, care corespunde funcției cu cea mai mică responsabilitate, și 8,00, care corespunde funcției cu cea mai mare responsabilitate în stat", se arată în documentul citat.

Cum se stabilesc salariile de bază și care va fi valoarea de referință

Noua Lege a salarizării prevede ca „salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de salarizare prevăzuți în anexele I-IX cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului".

Valoarea de referință este 4.100 de lei, ca să ne încadrăm în anvelopa de 8 miliarde de lei, conform celor transmise de Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.

„Salariile de bază pentru funcțiile de execuție sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte profesionale și gradații de vechime și se calculează aplicând cele 6 gradații de vechime, conform prevederilor art. 13.

În salariul de bază pentru funcțiile de conducere este inclusă gradația aferentă tranșei de vechime în muncă, la nivel maxim.

Salariul de bază pentru funcțiile de conducere prevăzute cu grad managerial I și II se stabilește de către conducătorul instituției publice, în raport cu responsabilitatea, complexitatea și impactul deciziilor impuse de atribuțiile corespunzătoare activității desfășurate.

Dacă salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare sau, după caz, indemnizația lunară pentru o funcție din sectorul bugetar, calculată conform prezentei legi pentru un program de lucru de 8 ore zilnic, este mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, atunci persoana care ocupă funcția respectivă beneficiază de plata unei sume egale cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul în care programul normal de muncă pentru este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, persoana care ocupă funcția respectivă beneficiază de plata unei sume calculate prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat", se mai menționează în document.

87 de sporuri au fost eliminate

Ministrul Muncii a afirmat că au fost eliminate 87 de sporuri.

„Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național - sunt 151 de sporuri - prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază. Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%", a precizat Pîslaru.

Exemple de salarii

Ministrul Muncii a oferit și câteva exemple de salarii de bază, în conformitate cu noua Lege a Salarizării.

Pentru un profesor universitar, grad 0, salariul va crește cu 17%, de la 14.040 lei la 16.400 lei.

Un cercetător științific I va câștiga cu 45% mai mult, de la 9.982 de lei la 14.432 de lei.

Prin noua Lege a Salarizării, conform ministrului Muncii, un profesor învățământ preuniversitar debutant va avea un salariu de 7.544 lei.

Un asistent medical (S) din spital va avea un salariu de 7.011 lei. Un infirmier va încasa 5.483 de lei.

exemple de salarii

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a prezentat cronologia elaborării noii legi a salarizării unitare și a susținut că România se află „în al 12-lea ceas" pentru îndeplinirea reformei asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În debutul conferinței de presă, ministrul a explicat că procesul de reformă a început încă din 2022, cu sprijinul Banca Mondială, și a fost marcat de întârzieri, schimbări de miniștri și negocieri cu sindicatele.

Pîslaru: „Suntem în al 12-lea ceas pentru această reformă"

„Deși PNRR a fost adoptat încă din 2021, munca efectivă a început abia din 2022. A început cu un exercițiu de evaluare a tuturor funcțiilor din administrația publică, finalizat de un grup de lucru cu sprijinul Băncii Mondiale", a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a precizat că în 2023 au început consultările cu familiile ocupaționale, însă procesul a fost întrerupt de greva din educație.

„După ce s-a schimbat ministrul, s-a revenit peste un an la lucru pe acest jalon, iar procesul a fost reluat în august 2024", a spus oficialul.

Potrivit acestuia, reforma a fost împinsă spre finalul perioadei PNRR, iar termenul actual este 31 august 2026.

„Suntem în luna mai și cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă", a afirmat ministrul Muncii.

Guvernul promite un sistem salarial „mai calm și mai predictibil"

Dragoș Pîslaru a prezentat și cele șase principii pe care este construit noul sistem de salarizare din sectorul public.

„Echitate: muncă de valoare egală, salarizare egală", a spus ministrul, precizând că reforma urmărește reducerea discrepanțelor salariale dintre instituții și categorii profesionale.

Alte principii anunțate sunt predictibilitatea și sustenabilitatea, atragerea și păstrarea profesioniștilor în sistemul public, performanța și responsabilitatea, precum și „un sistem unitar, mai calm și mai predictibil".

Ministrul a insistat și asupra nevoii de coerență în salarizarea administrației locale. Pîslaru a susținut că actualul sistem generează diferențe foarte mari între persoane aflate pe funcții similare.

„Pe partea legată de discrepanțe salariale nejustificate: discutăm de același tip de poziții și putem vedea variația extrem de mare de la 17 mii la 32 de mii, de exemplu, pentru aceleași funcții în administrație", a declarat ministrul.

Acesta a explicat că reforma introduce un sistem de echivalare între familiile ocupaționale, construit pe baza unei analize realizate timp de doi ani împreună cu Banca Mondială.

„În prezent, grilele de salarizare sunt necorelate și defavorizează profesiile care nu au pârghii politice de presiune pentru a obține legislație specială", a afirmat Pîslaru.

„Problema oamenilor nu este doar câți bani primesc"

Ministrul Muncii a susținut că reforma nu vizează doar nivelul veniturilor, ci și percepția de echitate în sistemul public.

„Problema oamenilor nu e numai de câți bani primesc ei în mână, ci de echitate", a declarat Dragoș Pîslaru.

Potrivit oficialului, proiectul beneficiază acum de un acord politic mediat de Administrația Prezidențială, ceea ce ar crește șansele adoptării noii legi a salarizării.