Orașe de 15 minute într-o Românie de 15 județe: Se schimbă harta României, se schimbă și buletinele! Ce se întâmplă cu cei cărora le dispare comuna și cine plătește cheltuielile

România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar, invocat, marți, într-un interviu de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma.

Dacă s-ar aplica acest model, mai multe județe ar dispărea de pe hartă, fiind comasate cu cele în care se află sediile actualelor Curți de Apel. Acesta este doar un scenariu de lucru, nu o variantă finală sau o decizie politică asumată oficial. Oricum, se discută un plan de dezvoltare durabila, intrucat organizarea actuala este una comunista din 1968, adaptata la acele nevoi sociale si economice. De asemenea se va propune in acest plan si organizarea oraselor functie de noile situatii geo-climatice, adica acel plan al "oraselor de 15 minute", cunoscut si prezentat de Bruxelles.

Reforma, în această variantă, ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.

În vestul țării, județul Bihor ar urma să își păstreze statutul de centru administrativ, în timp ce Satu Mare ar putea fi comasat cu acesta. În regiunea Banatului, Timișul ar rămâne județ, iar Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi absorbite.

În sud-vest, Doljul ar deveni principalul centru administrativ al unei regiuni care ar reuni și actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. Reforma este susținută și de lideri PSD din Oltenia, între care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

În sud-est, Constanța ar urma să își păstreze statutul, în timp ce Tulcea ar putea fi comasată cu aceasta. Galațiul ar rămâne, de asemenea, un centru administrativ regional, iar Prahova ar putea prelua rolul de centru al unei regiuni care ar include actualele județe Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre județele care și-ar păstra statutul administrativ. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar deveni centre regionale, iar actualele județe Neamț, Vaslui și Botoșani ar putea fi comasate cu acestea.

Una dintre cele mai importante modificări ar putea viza Capitala și zona metropolitană. Scenariul discutat în PSD ar presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale.

Totodată, județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, localitățile sale urmând să fie reorganizate în noua structură teritorială. O asemenea modificare ar avea implicații și asupra configurației politice locale, Ilfovul fiind unul dintre județele în care PSD și PNL au avut mize importante. 

Ideea unei reorganizări în 15 regiuni administrative are ca posibil punct de plecare actuala organizare a sistemului judiciar. În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București.

Potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile curților de apel și județele arondate sunt instanțele din Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.

Circumscripțiile lor reunesc deja mai multe județe. De exemplu, Curtea de Apel Craiova are în competență tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, în timp ce Curtea de Apel Timișoara acoperă Timiș, Arad și Caraș-Severin. La Oradea sunt arondate Bihor și Satu Mare, iar la Constanța, Constanța și Tulcea.

Un alt exemplu este Curtea de Apel Ploiești, care acoperă Prahova, Buzău și Dâmbovița. Curtea de Apel Cluj are în circumscripție Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea din Iași reunește Iași și Vaslui.

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a declarat că reorganizarea județelor va fi inclusă în proiect. El a invocat modelul celor 15 curți de apel ca posibil punct de plecare pentru discuție, fără să confirme că viitoarea hartă administrativă va reproduce exact această împărțire.

PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe. Potrivit lui Benea, comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate, care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.

În cadrul proiectului de comasare a comunelor și orașelor mici, social-democrații propun ca toate cheltuielile pentru schimbarea actelor de identitate și a documentelor oficiale ale cetățenilor să fie suportate integral de stat, într-o perioadă de tranziție dedicată, astfel încât oamenii să nu scoată niciun leu din buzunar în urma modificării adreselor.

Europarlamentarul Dragoș Benea a clarificat un detaliu extrem de important privind modul în care comasarea va afecta adresele din buletine. El a precizat că denumirile satelor vor rămâne exacte așa cum sunt în prezent și nu vor suferi nicio modificare. În schimb, doar comunele de care aparțin aceste sate ar putea să își schimbe numele sau să fie unite cu altele în cadrul noii reforme administrative.

Locuitorii comunelor care ar putea fi comasate în cadrul reformei administrativ-teritoriale ar urma să beneficeze de o soluție pentru schimbarea documentelor fără cheltuieli personale. Varianta discutată de social-democrați presupune o perioadă de tranziție și suportarea costurilor de către stat, acolo unde reorganizarea va face necesară înlocuirea actelor.

Europarlamentarul Dragoș Benea a explicat că locuitorii vizații de comasarea comunelor ar putea să-și înlocuiască gratuit documentele, fără să achite personal cheltuielile care apar în urma modificărilor administrative ale localității în care trăiesc.

„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul", a declarat coordonatorul grupului de lucru. Formularea descrie soluția luată în considerare pentru proiect.

Benea a făcut o distincție între sate și comune atunci când a explicat posibilele consecințele ale reorganizării. Potrivit acestuia, denumirile satelor nu s-ar schimba, dar unele comune ar putea primi alte denumiri sau ar putea fi comasate în cadrul viitoarei reforme.

PSD propune evaluarea unităților administrativ-teritoriale prin șase criterii. Acestea sunt populația și evoluția demografică, situația economică a primăriilor, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică locală. Evaluarea include și investedițiile realizate. Astfel, discuția despre reorganizare nu se limitează la numărul de locuitori, ci cuprinde și situația economică și capacitatea administrativă.

Accesul la școli, unități medicale, transport și utilități figurează, de asemenea, printre aspectele analizate. Pe baza rezultatelor, grupul de lucru urmărește să distingă între localitățile care pot funcționa în organizarea actuală și cele pentru care ar putea fi necesară reorganizarea administrativă.

Potrivit datelor prezentate de Benea, România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Tot el a indicat aproximativ 1.100 de unități cu cel mult 3.000 de locuitori. Aceste valori au fost invocate în cadrul argumentației pentru evaluarea administrațiilor locale.

Situația descrisă nu privește numai comunele. Europarlamentarul a afirmat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, potrivit explicațiilor sale, ele continuă să funcționeze cu structuri administrative corespunzătoare statutului de oraș, aspect inclus în discuția privind reforma.