Premieră în fizică: Două găuri negre cu comportament ciudat îi dau dreptate lui Einstein in Teoria Universului

Postat la: 22.11.2026 - 11:11

O configurație cosmică desprinsă parcă dintr-un scenariu SF a fost descrisă matematic de un fizician teoretician: două găuri negre care coexistă în același sistem, una sferică, înconjurată de o alta în formă de inel, ambele capabile să se rotească simultan în două planuri independente.

Numită „Saturnul Negru", structura există deocamdată doar în ecuațiile teoretice, însă noua soluție deschide o perspectivă fără precedent asupra modului în care funcționează gravitația într-un spațiu-timp cu cinci dimensiuni.

Fizicianul teoretician Jay Armas, de la Universitatea din Amsterdam, a reușit să formuleze o soluție matematică exactă pentru această configurație, în care ambele găuri negre se pot roti în două planuri distincte. Rezultatul a fost prezentat într-o lucrare publicată pe platforma arXiv, unde cercetătorii își fac cunoscute studiile înainte de evaluarea științifică formală.

Până acum, modelul matematic al Saturnului Negru, prezentat pentru prima dată în 2007, permitea rotația celor două găuri negre într-un singur plan. Noua abordare depășește această limitare și oferă fizicienilor posibilitatea de a explora comportamente gravitaționale mult mai complexe.

O gaură neagră în formă de gogoașă, înconjurată de o alta

În Universul pe care îl cunoaștem, spațiu-timpul are patru dimensiuni: trei spațiale și una temporală. Ecuațiile relativității generale formulate de Albert Einstein descriu gravitația în acest cadru și explică inclusiv existența găurilor negre.

Însă, dacă adăugăm o a cincea dimensiune, una spațială, ecuațiile permit geometrii mult mai neobișnuite. Printre acestea se numără găurile negre al căror orizont al evenimentelor are forma unui inel, asemănător unei gogoși, notează Science Alert.

Saturnul Negru este alcătuit din două asemenea obiecte distincte: o gaură neagră sferică, aflată în centru, și o gaură neagră în formă de inel, care o înconjoară. Fiecare are propriul orizont al evenimentelor, limita dincolo de care nici măcar lumina nu mai poate scăpa.

Inelul își menține forma datorită rotației. Fără un impuls cinetic suficient, gravitația proprie l-ar face să se prăbușească. Rotația acționează însă ca un mecanism de susținere, permițându-i să rămână într-o configurație stabilă.

Cele două găuri negre nu sunt complet independente. Gravitația fiecăreia influențează spațiu-timpul din jur, iar rotația lor poate antrena și spațiul înconjurător. Fenomenul este cunoscut sub numele de „tragerea cadrelor" și reprezintă una dintre consecințele relativității generale.

Ce aduce nou descoperirea

Într-un spațiu-timp cu cinci dimensiuni, un obiect se poate roti simultan în două plane independente. Acest lucru complică semnificativ calculele matematice, dar permite și apariția unor configurații imposibil de descris în modelele mai simple.

Noua soluție a lui Jay Armas arată că ambele componente ale Saturnului Negru pot avea rotații în cele două plane și pot ajunge simultan într-o stare extremă, numită extremalitate.

Această stare apare atunci când o gaură neagră atinge limita maximă a impulsului cinetic în raport cu masa sa. În condițiile extremalității, temperatura Hawking ajunge la zero absolut, ceea ce înseamnă că obiectul nu mai emite radiație Hawking. Această radiație reprezintă un fenomen teoretic prezis de fizica cuantică, prin care găurile negre pot pierde energie și masă în timp.

Rezultatul cercetării este considerat o premieră matematică: este prima soluție exactă cunoscută a ecuațiilor lui Einstein care demonstrează că două găuri negre separate pot atinge simultan starea de extremalitate într-un spațiu-timp gol, cu cinci dimensiuni, păstrându-și fiecare propriul orizont al evenimentelor.

Totuși, cercetătorul a identificat și o limitare interesantă. Chiar dacă ambele găuri negre pot ajunge la temperatura Hawking de zero absolut, ele nu pot atinge un echilibru complet în configurația obișnuită a Saturnului Negru. Pentru aceasta, rotațiile lor ar trebui să coincidă în ambele planuri, condiție care nu poate fi îndeplinită în modelul analizat.

O gaură neagră poate antrena rotația alteia

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale noii soluții este legat de influența gravitațională reciprocă a celor două găuri negre.

Fiecare poate avea propria rotație intrinsecă, însă deformarea spațiu-timpului produsă de gaura neagră inelară poate induce o rotație a orizontului evenimentelor găurii negre centrale. Acest lucru se poate întâmpla chiar și într-un plan în care gaura neagră din centru nu are propriul moment cinetic.

Cu alte cuvinte, rotația unei găuri negre poate influența comportamentul celeilalte, chiar și în condiții în care aceasta nu se rotește intrinsec în planul respectiv.

Există cu adevărat Saturni Negri?

Deocamdată, nu există dovezi că asemenea obiecte cosmice există în Universul nostru. Nici existența unei dimensiuni spațiale suplimentare, necesare pentru ca ele să poată apărea, nu a fost demonstrată.

Importanța cercetării nu constă, așadar, în descoperirea unui nou obiect astronomic, ci în extinderea limitelor matematice ale relativității generale. Astfel de soluții îi ajută pe fizicieni să testeze predicțiile teoriei lui Einstein și să înțeleagă cum s-ar comporta gravitația în condiții extreme, diferite de cele observate în Universul cunoscut.

Noua formulare matematică ar putea sta la baza unor cercetări viitoare despre comportamentul luminii și materiei în apropierea acestor configurații, dar și despre geometria spațiu-timpului din interiorul orizonturilor evenimentelor.

Până atunci, Saturnul Negru rămâne una dintre cele mai bizare posibilități matematice ale fizicii moderne: o gaură neagră în formă de gogoașă, care înconjoară o altă gaură neagră, într-un Univers cu o dimensiune în plus.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu