Prenumele tău îți oferă șanse de angajare mai mult decât CV-ul: un experiment demonstrează situații la care nu te-ai fi gândit că iti pot influenta cariera

Cercetătorii canadieni au scos la lumină un mecanism psihologic subtil care îi influențează pe recrutori: simpla sonoritate a prenumelui ar putea decide dacă veți obține sau nu postul dorit.

Această descoperire zguduie din temelii modul în care înțelegem discriminarea la angajare, dezvăluind o prejudecată la fel de subtilă pe cât e de implacabilă. Pentru a pătrunde în misterul deciziilor de recrutare, Universitatea Carleton din Canada a organizat o serie de experimente lămuritoare.

Oamenii de știință au pus recrutori fictivi în fața unei sarcini aparent simple: să aleagă cel mai bun candidat pentru diverse posturi, având la dispoziție doar prenumele ca unică informație.

Protocolul experimental, de o simplitate redutabilă, a constat în confruntarea participanților cu perechi de candidați ale căror prenume fuseseră selecționate cu grijă. Pe de o parte, se aflau prenume cu sonorități fluide și melodioase, precum Renee, Liam sau Noelle.

De cealaltă parte, erau prenume cu sonorități mai tăioase, cum ar fi Greta, Tate sau Krista. Rezultatele acestei investigații au dezvăluit un model comportamental izbitor. Candidaților cu prenume având consoane dulci li se atribuiau în mod sistematic anumite calități de către recrutori.

Onestitatea, sensibilitatea emoțională, bunăvoința și deschiderea mintală le erau asociate spontan, propulsându-i spre anumite tipuri de posturi. În contrast, prenumele cu sonorități mai abrupte evocau imediat extraversia în mintea evaluatorilor.

Această asociere automată orienta deciziile de angajare către roluri percepute ca necesitând mai multă asertivitate și prezență socială. Această dihotomie dezvăluie existența unui mecanism mental profund înrădăcinat, care scapă complet conștiinței recrutorilor.

Acest fenomen își găsește originile într-o caracteristică universală a spiritului uman, numită simbolism sonor. Această facultate psihologică determină creierul nostru să stabilească corespondențe spontane între anumite sonorități și forme sau concepte abstracte.

Ilustrarea cea mai celebră a acestui proces rămâne efectul „bouba/kiki", o experiență fascinantă care transcende barierele culturale și lingvistice.

Confruntate cu aceste două cuvinte inventate, persoane provenite din medii diverse asociază invariabil „bouba" cu forme rotunde și moi, în timp ce „kiki" evocă contururi unghiulare și ascuțite.

Această asociere primitivă se extinde în mod natural la prenumele reale, creând prejudecăți inconștiente care ne influențează percepția asupra indivizilor chiar înainte de a-i întâlni. Aspectul cel mai tulburător al acestei descoperiri constă în persistența fenomenului în fața datelor concrete.

Chiar și atunci când recrutorii dispun de elemente obiective suplimentare, fotografii ale candidaților, extrase din interviuri video, curriculum vitae detaliat - influența sonorității prenumelui continuă să opereze, scrie curiozitate.ro.

Desigur, această influență se atenuează în prezența informațiilor complementare, dar nu dispare niciodată complet. Creierul uman pare incapabil să se elibereze total de aceste asocieri fonetice primitive.

Această cercetare îmbogățește considerabil înțelegerea noastră asupra mecanismelor discriminatorii care parazitează procesele de selecție profesională. La prejudecățile deja identificate, legate de originea etnică, gen, vârstă sau mediu social, se adaugă acum această dimensiune fonetică nebănuită.

Subtilitatea acestui nou tip de discriminare o face deosebit de perversă. Spre deosebire de prejudecățile mai evidente, această prejudecată scapă complet vigilenței recrutorilor care pot, cu bună-credință, să creadă că iau decizii perfect obiective.

Această descoperire interpelează direct companiile preocupate de echitatea în practicile lor de recrutare și ridică întrebări fundamentale despre neutralitatea presupusă a proceselor de selecție profesională.