Problema gravă cu „orașul de 15 minute" în Capitală. Cât stau bucureștenii în trafic din lipsa utilităților în jurul casei

Dezvoltarea imobiliară accelerată din București nu a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a infrastructurii publice, afectând calitatea vieții locuitorilor. În ultimii patru ani, numărul de locuințe noi a crescut semnificativ, dar nu s-au construit spitale sau școli noi, iar transportul public și infrastructura rutieră au rămas neschimbate.

Numărul de elevi a crescut, dar în ultimii cinci ani nu s-a inaugurat nicio școală de stat, ceea ce forțează școlile existente să recurgă la soluții temporare, cum ar fi orele în containere. Specialiștii citați într-o analiză recentă subliniază necesitatea corelării între dezvoltarea rezidențială și cea a infrastructurii educaționale și medicale pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Capitală.

În Sectorul 6 al Capitalei, campion al dezvoltării imobiliare în perioada 2020-2023, numărul de locuinţe noi finalizate a crescut de peste şase ori faţă de acelaşi interval anterior, următoarele două sectoare pe podiumul creşterilor fiind sectorul 2 şi sectorul 1, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza mai multor seturi de date transmise de biroul de statistică al Municipiului Bucureşti.

Toţi cei şase primari de sector care îşi încheie acum mandatele au susţinut cea mai mare dezvoltare urbană a Capitalei, cu un număr de locuinţe dublu în perioada 2020-2023 faţă de 2016-2019. Altfel spus, în Bucureşti au fost livrate 53.730 de locuinţe în ultimii patru ani, faţă de 21.859 de locuinţe în perioada 2016-2019 potrivit datelor analizate de ZF.

„Trebuie să existe o corelaţie între intensitatea dezvoltării rezidenţiale şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, de sănătate şi a infrastructurii sportive pentru a creşte calitatea vieţii. Acum, acest tandem este în favoarea locuinţelor, dar autorităţile trebuie să se mobilieze şi să ia măsuri", a spus pentru ZF arhitectul Bogdan Babici, proprietarul biroului Tecon.

Potrivit analizei, în Capitală, construcţia de noi locuinţe nu a avut în spate şi o strategie care să crească în fiecare sector calitatea vieţii locuitorilor, să asigure facilităţi esenţiale, precum o şcoală în proximitate sau un cabinet medical, pentru ca timpul pierdut în trafic de cetăţeni să se reducă. Totodată, este sugerat un dezechilibru puternic între ritmul de dezvoltare de noi locuinţe şi cel în care se construiesc facilităţi conexe esenţiale în viaţa oricări familii din Bucureşti: nicio şcoală gimnazială nouă de stat nu a fost construită în Bucureşti în cinci ani, deşi numărul de elevi a crescut, la fel cum niciun spital nou de stat nu a fost construit în ultimele decenii.

Arhitectul Bogdan Babici a explicat în cadrul analizei citate că Bucureştiul are nevoie de 20.000 de locuinţe pe an, reînnoirea fondului construit fiind un motor economic, dar în acelaşi timp această dezvoltare trebuie să vină şi cu dezvoltarea de facilităţi pentru cetăţeni. În acest sens, o grădiniţă sau o şcoală ar reprezenta o ancoră pentru un proiect imobiliar şi un element care ar creşte atractivitatea unui proiect rezidenţial.

S-au făcut dezvoltări haotice însă, ce demonstrează incapacitatea autorităţilor locale, iar mai mul, de peste zece ani, Bucureştiul nu are nici măcar un PUG (Plan Urbanistic General), a mai subliniat Babici.

De altfel, şi Ioana Grigoriu, counsel în cadrul firmei de avocatură Filip & Company, declara recent la o conferinţă ZF că autorizarea Planului Urbanistic General (PUG) al Bucureştiului, ce se află în cea de-a doua etapă de avizare şi care este esenţial pentru dez­vol­tarea urbanistică a Capitalei, nu va avea loc mai devreme de un an, chiar şi în cel mai optimist scenariu.

„De la locul de muncă din Pipera până acasă, în cartierul Titan, pierdeam în trafic şi o oră. O provocare era şi să ajung cu copilul la înot sau la fotbal la ora programată, în condiţiile în care aceste activităţi nu aveau loc în apropiere de casă. Acesta a fost un element pe care l-am luat în considerare când am decis cu familia să ne mutăm în provincie", spune Paul, angajat al unei multinaţionale din Capitală, care a instituit lucrul remote.

Mai mult, deşi încă de anul trecut era promovat conceptul „oraşului de 15 minute", la care aspiră Bucureştiul, care să asigure locuitorilor toate facilităţile de care au nevoie (magazine, şcoli, asistenţă medicală, conexiuni de transport) la o distanţă nu mai mare de 15 minute de casă, la nivel practic nu se văd rezultatele în teren, decât poate în cazuri izolate în funcţie de cartier. De altfel, pentru a pune în practică acest concept care ar susţine creşterea calităţii vieţii locuitorilor Capitalei este nevoie de o colaboare între sectorul privat şi cel public, între toţi jucătorii implicaţi în asigurarea infrastructurii unui oraş.

În prezent, un cetăţean din Sectorul 3 al Bucureştiului stă în trafic şi o oră pentru a ajunge cu copilul la urgenţe la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii Grigore Alexandrescu din sectorul 1, în condiţiile în care în Capitală nu au fost construite noi spitale de urgenţă pentru copii, iar cele existente trebuie să gestioneze un flux tot mai mare de pacienţi. De altfel, recent, prof. dr. Alexandru Ulici, managerul Spitalului de copii Grigore Alexandrescu, declara că spitalul este „asaltat de pacienţi" şi primeşte 800 de pacienţi pe zi pe urgenţe şi a ajuns la 20.000-30.000 de pacienţi internaţi.

În lipsa investiţiilor în infrastructura de transport, Capitala se confruntă cu cele mai mari ambuteiaje din Europa, fiind unul dintre cele mai afectate oraşe din întreaga lume, se arată în Programul Naţional de Transport 2021-2027, versiunea actualizată în august şi publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor, mai arată analiza citată.