Rebelii Houthi din Yemen intră puternic în joc: amenință cu un posibil blocaj la Strâmtoarea Bab el-Mandeb, în sprijinul Iranului

Rebelii Houthi din Yemen iau în considerare blocarea Strâmtorii Bab el-Mandeb pentru navele din "ţările agresoare" împotriva membrilor aşa-numitei "Axe a Rezistenţei", care este o alianţă antiisraeliană condusă de Iran, care include grupări islamiste din Liban, Yemen, Irak, Siria şi Fâşia Gaza.

Această coaliţie, susţinută de Teheran, vizează contracararea influenţei SUA şi a Israelului în Orientul Mijlociu. Mohammed al-Bukhaiti, membru al biroului politic al rebelilor Houthi, a declarat că, dacă gruparea ar fi forţată să închidă strâmtoarea, ar ataca doar navele aparţinând statelor care "comit agresiuni" împotriva Iranului, Libanului, Palestinei şi Irakului. El a menţionat că mişcarea ia în considerare toate scenariile posibile pentru a sprijini Iranul în confruntarea sa cu Statele Unite şi Israel.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb (în traducere Poarta lacrimilor - n.r.) este un punct strategic care leagă Marea Roşie cu Golful Aden şi este un coridor vital pentru comerţul global, în special pentru transporturile de petrol şi gaze dintre Europa şi Asia. Situația este dificilă și la strâmtoarea Ormuz. Cinci ţări europene, plus Japonia şi Canada, au emis joi o declaraţie comună în care se declară pregătite să-şi "unească eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz" şi anunţă că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice.

Ţările europene semnatare ale declaraţiei sunt Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia şi Olanda. "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor de petrol şi gaze, şi închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene", se arată în declaraţie.

Semnatarii îşi exprimă "profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului". "Facem apel la Iran să înceteze imediat ameninţările, amplasarea de mine, atacurile cu drone şi rachete şi alte încercări de a bloca strâmtoarea pentru transportul maritim comercial şi să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU", potrivit declaraţiei, în care se aminteşte faptul că libertatea navigaţiei este un principiu fundamental al dreptului internaţional, inclusiv în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării.

"Efectele acţiunilor Iranului vor fi resimţite de oameni din toate părţile lumii, în special de cei mai vulnerabili", avertizează semnatarii. Cele şapte ţări subliniază că astfel de interferenţe în transportul maritim internaţional şi perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare cu energie constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi solicită un moratoriu imediat şi cuprinzător în privinţa atacurilor asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalaţiilor de petrol şi gaze.

"Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin strâmtoare", mai scriu semnatarii, care salută totodată decizia Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. "Vom lua şi alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite naţiuni producătoare pentru a creşte producţia", se angajează semnatarii declaraţiei comune.

Cele şapte ţări semnatare se angajează totodată să depună eforturi pentru a oferi sprijin naţiunilor celor mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al IFI-urilor (Instituţii Financiare Internaţionale). "Securitatea maritimă şi libertatea de navigaţie sunt în beneficiul tuturor ţărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internaţional şi să susţină principiile fundamentale ale prosperităţii şi securităţii internaţionale", afirmă semnatarii declaraţiei.

Reuters remarcă însă că există puţine semne care să indice o acţiune imediată. De exemplu, cancelarul german Friedrich Merz a reiterat că orice contribuţie la securizarea strâmtorii va veni doar după încheierea ostilităţilor. Reticenţa principalilor aliaţi ai SUA de a se implica în război reflectă scepticismul faţă de un conflict despre care liderii europeni au spus că are obiective neclare pe care ei nu le urmăresc şi asupra căruia au prea puţin control.