Revolta păgubiților Nordis, după ce au citit motivarea judecătorilor ICCJ, care i-au scăpat de arest pe Ciorbă și Vicol: „Este inadmisibilă lipsa de imparțialitate!"

Păgubiții Nordis își exprimă nemulțumirea față de hotărârea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), după ce miercuri, 26 februarie, a fost publicată motivarea. Reamintim faptul că pe 14 februarie, Vladimir Ciorbă, șeful Nordis, respectiv Laura Vicol, partenera sa de viață, fost deputat PSD și fostă președintă a Comisiei Juridice din Parlament, au fost eliberați din arestul preventiv. Astfel, cei doi sunt cercetați în libertate.

Potrivit deciziei definitive a Curții Supreme, Vladimir Ciorbă a fost plasat sub control judiciar. În cazul Laurei Vicol nu a fost luată nicio măsură preventivă.

Judecătorii au transmis că banii cheltuiți pe avioane private și vacanțe de lux ar fi fost mai degrabă decizii de afaceri, nu delapidare. Astfel, ICCJ a considerat că nu există probe suficiente pentru a demonstra că acele cheltuieli erau ilegale.

Un alt argument regăsit în motivare este lipsa unei expertize detaliate a circuitului banilor, care să arate cu exactitate dacă este vorba sau nu despre delapidare și, de asemenea, anumite cheltuieli, care inițial ar fi fost considerate ilegale, ar fi fost, de fapt, deductibile din punct de vedere fiscal, ceea ce înseamnă că nu a fost adus niciun prejudiciu firmei.

Revolta păgubiților Nordis. Argumentele românilor care nu și-au mai primit nici imobilele, nici banii
În urma deciziei ICCJ, Marius Dragu și Daniel Costescu, reprezentanți ai păgubiților Nordis, au transmis un punct de vedere, pe marginea acestui subiect, exclusiv pentru Ziare.com.

„În această situație, motivarea ICCJ ne lasă fără cuvinte, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul instanței supreme depășindu-și atribuțiile conferite de lege. În primul rând, contrar dispozițiilor legale, judecătorii antamează fondul, analizând probatoriul și din prisma legalității și loialității administrării lui în faza urmăririi penale. Ulterior, în motivarea cu privire la fiecare infracțiune, judecătorii contestației înțeleg doar să critice activitatea procurorului, ignorând obligația acestora de a fi echidistanți.

În al doilea rând, existența grupului infracțional organizat este combătută întrucât nu ar fi precizate date clare ale constituirii, aderării și sprijinirii grupului de către membri, în situația în care, în perioada analizată de procuror, 2018-2025, din înscrisuri și interceptări, se constată o legătură indubitabilă între membri, precum și o ierarhie între aceștia, plecând de la acționarul principal, Ciorbă Vladimir.

În al treilea rând, judecătorii ICCJ neagă propriu-zis, existența înșelăciunii cu privire la sute de victime și se transformă în adevărați apărători ai inculpaților", au transmis reprezentanții păgubiților.

Poziția oficială semnată de către Dragu și Costescu susține că înșelăciunea, în acest caz, este de domeniul evidenței.

„Subliniem faptul că victimele au plătit sute de mii de euro, fără a primi absolut nimic în schimb, dimpotrivă, de cele mai multe ori, obiectul promisiunilor de vânzare încheiate cu Nordis a fost vândut unor terți, fiind astfel încasat de două ori prețul, timp în care reprezentanții Nordis mințeau cu nerușinare, pe parcursul mai multor ani, că promitenții inițiali urmează cât de curând să primească imobilele plătite, ceea ce era imposibil.

De asemenea, în alte cazuri, în timp ce obiectele promisiunilor erau apartamente luxoase, de 5 stele, au fost vândute la stadiul de pereți de cărămidă, refuzându-se total accesul și predarea către cumpărători a bunurilor proprii, chiar și în prezent! Cu toate acestea, ICCJ jignește de-a dreptul pe păgubiți, calificându-i ca fiind dornici de îmbogățire (...) Mai mult, instanța supremă chiar îi învinovățește pe aceștia că nu ar fi fost suficient de atenți și de diligenți! (...) Totodată, victimele apar ca fiind singurele vinovate că nu au apelat la căile permise de lege, fiind aplicabile măsuri de ordin civil sau din domeniul protecției consumatorului", au mai transmis păgubiții.

Judecătorii de la ICCJ sunt acuzați de păgubiții Nordis de „lipsă de imparțialitate".

„Este inadmisibilă lipsa de imparțialitate a judecătorilor care se poziționează în rolul unor judecători de fond, dar fac abstracție de probele concrete prin care reprezentanții Nordis încasează prețul aceluiași imobil de la două sau mai multe persoane, calificând actele inculpaților ca fiind 'acte de tergiversare sau de neexecutare cu rea-credință a obligației de a face', în condițiile în care există inclusiv interceptări relevante care atestă coniventa infracțională a inculpaților.

În ceea ce privește infracțiunea de delapidare, constatăm cu stupoare cum analiza unor infracțiuni grave se face prin citate din domeniul dezvoltării personale și pretinse principii de business, făcându-le aprecieri subiective ale presupusului mod de gândire al procurorului de caz. A califica o multitudine de tranzacții financiare constând în zboruri fără nicio legătură cu obiectul de activitate al unei societăți, în achiziția unor autovehicule de lux sau cheltuieli total nejustificate 'de protocol', întrucât ar fi necesare imaginii unui om de afaceri de succes, este nu numai nefondat, dar este de-a dreptul o umilire a persoanelor vătămate care asistă șocate la un spectacol de teatru al absurdului, în urma căruia le-au fost furate economiile de o viață, dar justiția din România dorește să le convingă fie că a fost urmărit un scop antreprenorial, fie că tot victimele sunt vinovate", au transmis păgubiții.

În urma discuțiilor cu avocații, păgubiții au constatat:

„Toată hotărârea este nelegală în substanța ei, se bazează pe aprecieri doctrinare complet eronate, exprimări generaliste, interpretare tendențioasă, cu referiri subiective asupra procurorului de caz, aprecieri care depășesc cadrul legal și sunt incompatibile cu funcția de judecător, referiri ce pot atrage răspunderea disciplinară.

De asemenea, în mod nelegal, ICCJ se pronunță cu privire la inculpați care nu au formulat contestație, în condițiile în care contestația asupra unei măsuri prevenite nu are efect devolutiv, precum apelul. Mai mult, motivarea cuprinde o multitudine de contradicții și fracturi logice: în situația în care se constată lipsa unei presupuneri rezonabile cu privire la existența infracțiunilor, cum este posibil să mai dispună controlul judiciar pentru unii dintre inculpați, în condițiile în care orice măsură preventivă trebuie să aibă la baza aceasta o presupunere rezonabilă?! Totodată, nu există nicio analiză concretă a probelor din dosar, de exemplu a declarațiilor martorilor sau persoanelor vătămate care dovedesc înșelăciunea sau interceptările, deci nu se aduce niciun argument pentru care aceste probe sunt înlăturate, judecătorii concentrându-se să disculpe și să apere inculpații. Ba mai mult, se aduc contraargumente suplimentare probatoriului administrat. De exemplu, publicitatea ca mijloc de inducere în eroare nu este precizată în niciun act de urmărire penală, însă judecătorii ICCJ ne explică faptul că publicitatea nu ar putea fi considerată mijloc de inducere în eroare, ci este o strategie de business. Ba mai mult, judecătorii vin cu afirmații suplimentare de natură să justifice publicitatea agresivă făcută de Nordis, care ar fi fost 'acceptată inclusiv de autorități ale statului - FRF'. Or, astfel de argumente contrare realității - Federația Română de Fotbal nu este autoritate a statului. Judecătorii nu fac decât să demonstreze încă o dată lipsa de imparțialitate (...)".

Următorul pas pentru păgubiții Nordis

Păgubiții Nordis au mai transmis faptul că vor continua demersurile judiciare. Astfel, următorul pas reprezintă sesizarea Inspecției Judiciare, „pentru tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor emitenți ai încheierii".

De asemenea, persoanele care au încheiat contracte cu dezvoltatorul imobiliar, neonorate, au mai precizat că vor depune „plângeri penale, întrucât în hotărâre se atestă în mod fals lucruri necorespunzătoare realității judiciare a dosarului, întregul demers părând a fi concentrat pe sprijinirea inculpaților de a se sustrage de la urmărirea penală".

Ce măsuri s-au dispus în Dosarul Nordis

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă și alți inculpați sunt acuzați de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În Dosarul Nordis a fost dispusă, de asemenea, măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile - apartamente şi case, cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni. În plus, au fost blocate 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice.

ICCJ a stabilit controlul judiciar, pentru 60 de zile, atât pentru Vladimir Răzvan Ciorbă, cât și pentru alți oficiali din cadrul Nordis, precum Emanuel Gheorghe Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Alexandru Florin Poștoacă, se arată în pronunțarea din 14 februarie, în camera de consiliu, a judecătorilor de drepturi și libertăți.