România sub asaltul gunoaielor - consultanții și experții de mediu se implică în oferirea de soluții pentru autorități

România continuă sa fie groapa de gunoi a Europei. Doar anul trecut, în România au ajuns de trei ori mai multe transporturi ilegale de deșeuri decât în 2020, iar Poliția a găsit în țară de șase ori mai multe depozite în care erau ascunse. Mai exact, peste 14.000 de tone de gunoaie au fost descoperite în acest fel.

Infracțiunile împotriva mediului au căpătat, în ultimii ani, o dimensiune alarmantă. Au fost sesizate 513 infracțiuni vizând operațiuni ilegale cu deșeuri și au fost descoperite 14.839 tone de deșeuri amestecate, 81.478 de litri de substanțe periculoase și 147 de kilograme de mercur.
Anul trecut peste 14.000 de tone de deşeuri ilegale au fost oprite la intrarea în România, transporturile provenind din ţări din Europa, dar şi din Asia şi din America de Nord. Asta în condițiile în care Comisia Europeană vrea reguli mai stricte pentru exportul deșeurilor din statele membre UE către țările mai sărace în condițiile în care traficul ilegal cu deşeuri europene este estimat la 9,5 miliarde de euro anual.
Comisia Europeană a propus o revizuire a regulamentului UE privind transferurile de deşeuri, astfel încât să fie mai dificil pentru statele membre să-şi expedieze deşeurile către ţările mai sărace din afara blocului comunitar. Legislaţia propusă face parte din iniţiativele Bruxellesului de a reduce poluarea şi a spori reciclarea unor materiale precum plasticul, textilele şi metalele, conform Pactului Verde european.
Comisia Europeană propune,de asemenea, consolidarea combaterii traficului ilegal cu deşeuri europene, a cărui valoare anuală este estimată la circa 9,5 miliarde de euro, permiţând agenţiei europene anti-fraudă OLAF să participe la investigaţiile naţionale şi consolidând sancţiunile.
Toată lumea este preocupată de acest fenomen al importurilor ilegale de deșeuri și pe bună dreptate însă se omite faptul că principalul poluator se află chiar aici, sub ochii noștri. Prin comparație, Municipiul București este un poluator cu mult mai mare. Bucureștiul a rămas repetent în materie de gestionarea deșeurilor, arată Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea.
În lipsa unui plan coordonat la nivelul Capitalei, fiecare sector dintre cele șase sectoare și-a făcut propria strategie de colectare și gestionare a gunoiului. Așa s-a ajuns la situații absurde într-o capitală de stat membru UE și pentru că nu există o viziune de ansamblu pe tot orașul, fiecare sector are propriul regulament de salubritate, iar firmele acționează în consecință. În unele sectoare se colectează separat, în altele nu. Un lucru este însă comun: nicăieri în capitală nu s-a implementat sistemul modern al containerelor îngropate, astfel încât majoritatea blocurilor au rămas captive modelului cu ghene insalubre, care produc mizerie în interiorul imobilelor și favorizează apariția gândacilor și a șobolanilor.
Prețul lipsei oricărei strategii? Capitala s-a umplut de gunoaie. Criza deșeurilor din București este deja o realitate iar funcționarii publici și politicienii nu mai pot să o ignore. Deșeurile produse de bucureșteni aduc atingere mediului înconjurător și sănătății umane, fiind depistate peste 220 de gropi ilegale de gunoi în jurul Bucureștiului. Acesta este rezultatul pasivității și neimplicării Primăriei Generale a Municipiului București în gestionarea corectă a deșeurilor care îi aparțin.
În conformitate cu legea 101/2006, depozitarea în siguranță a deșeurilor produse pe raza administrativă a Municipiului București revine primarului general. Gestiunea deșeurilor într-un oraș cu peste 4 milioane de locuitori reprezintă o responsabilitate enormă într-un oraș care produce zilnic circa 3 milioane de kilograme de deșeuri.
O capitală europeană precum Bucureștiul a ajuns să "exporte" deșeurile pe care le produce.
Problema gunoaielor persistă în București încă din anul 2019 atunci când un grup de interese din PMB a decis că aceste deșeuri să fie depozitate la o groapă improvizată din Ulmeni-Călărași, ignorând depozitele ecologice existente și construite în urma unor licitații publice internaționale organizate de municipalitate.
O parte din deșeurile Capitalei au ajuns să fie depozitate și in județul Prahova însă situația de la Ulmeni-Călărași reprezintă un fenomen incredibil în acest domeniu, o întoarcere la anii ‘90, în domeniul gropilor de gunoi, fiind cea mai periculoasă groapă de gunoi din Europa tolerată și încurajată de autorități.
Groapa de gunoi de la Ulmeni-Călărași reprezintă cea mai mare insultă pentru România în domeniul protecției mediului, este groapa care contaminează populația din jur cu substanțe periculoase, contaminează fluviul Dunărea, ajungând la localitatea Turtucaia de pe celălalt mal al Dunării.
Comparativ cu importurile ilegale a peste 14.000 de tone de deșeuri, aceasta reprezintă o problemă mult mai mare ca amploare. 100 ha suprafață, 200 000 tone deșeuri depozitate, 20 m înălțime la muntii de gunoaie. Gunoiul în amestec cu levigat este depozitat direct pe sol sau îngropat, pânza freatică este distrusă, aerul contaminat.
Soluția la toate aceste probleme este una singură: respectarea cu strictețe a legislației de mediu, implementarea colectării selective și a reciclării la nivelul Capitalei.
Însă, pentru ca lucrurile să devină și mai complicate, în România legislația de mediu este una extrem de stufoasă, imprevizibilă, s-a schimbat aproape în fiecare an, în funcție de interesele existente iar legile nu sunt corelate. Spre exemplu, salubriștii trebuie să se supună Ordinului nr. 109 din 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor emis de AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE, însă acesta nu este corelat cu Legea 249 din 2015 care stabilește cadrul legislativ și reglementează gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. Legile care transpun directivele europene ar trebui să fie prioritare în fața legislației interne care ar trebui adaptată și armonizată, susține Dr. Ing. Mihai Florin Șolea, cunoscut pentru vasta sa experință de peste 30 de ani în managementul deșeurilor, autorul a numeroase lucrări de specialitate și proiecte în domeniu, dintre care enumerăm doar câteva: consultanță tehnică și legislativă în elaborarea reglementarilor specifice în domeniul deșeurilor solide din poziția de membru al Comitetului Tehnic al Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor, optimizarea activităților organizațiilor de transfer de responsabilitate din domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, analiza riscului, recomandări și observații făcute în calitate de expert cheie în cadrul proiectului "Asistență Tehnică pentru realizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor".
Fenomenele care se întâmplă în România și în special în Capitală, mai precizează dl. Mihai-Florin Șolea, sunt total de netolerat și de neconceput în țări membre ale Uniunii Europene, care pun pe primul plan problemele de mediu și de sănătate a populației. În nicio țară europeană și în nicio capitală europeană nu o sa găsim un serviciu de salubrizare lăsat la voia întâmplării, fără existența unor contracte legale de colectare, transport și sortare a deșeurilor și fără să fie stabilite destinații clare de depozitare a deșeurilor generate de o comunitate de peste 4 milioane de locuitori, așa cum se întâmplă în București.
Nu poți solicita finanțări comunitare pentru proiecte de mediu, așa cum intenționează Primăria Municipiului București prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale nou înființată împreună cu sectoarele din capitală, iar problemele de mediu care încalcă dispozițiile comunitare sa le lași nerezolvate. Nimeni nu o să aprobe astfel de finanțări. Soluțiile, mai spune Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea, pleacă de la identificarea persoanelor responsabile în acest mecanism de gestionare a deșeurilor, si aici o să aveți o surpriză - sunt foarte puține persoane implicate pentru un fenomen atât de mare cum este fenomenul asaltului gunoaielor în România. În județele si orașele mari din România, reglementarea gestionarii deșeurilor a fost în mare parte făcută prin hotărâri ale consiliilor locale. Capitala României, care zilnic poluează și pune în pericol sănătatea a mii de oameni, nu are reglementat un serviciu de gestionare a deșeurilor și asta depinde doar de voința primarului general și a membrilor CGMB, în total circa 55 de persoane, care se opun unei gestiuni corecte a deșeurilor pentru sănătatea a peste 4 milioane de persoane. Nu este echitabil , nu este corect și nu este uman, mai spune Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea.
Cum pot fi determinate aceste 55 de persoane să-și facă datoria pentru care au fost aleși și pentru care sunt plătiți din bani publici? Prin aplicarea mecanismelor europene de finanțare a proiectelor de mediu. Aceste finanțări se vor face condiționat doar în urma reglementării gestiunii serviciilor publice și de gestiune a deșeurilor în conformitate cu legea națională și europeană, concluzionează Dr. Ing. Mihai-Florin Șolea.