România va avea foarte curând o criză economică fără precedent din cauza dezastrului din Germania

Germania se confruntă cu probleme economice tot mai mari, iar efectele încep să se vadă în toată Europa. Economiștii sunt de părere că efectul de contagiune se simte deja în economia României și avertizează că am intrat într-o spirală periculoasă.

Economia germană a intrat în recesiune încă din primul trimestru al anului 2024, după ce s-a confruntat cu probleme uriașe și în anul anterior. Fără gazul rusesc, Germania suferă serios, iar consumul anemic şi cererea industrială slabă au amânat relansarea economică mult așteptată, apreciază Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), citată de Reuters. De altfel, problemele au fost anticipate încă din 2023.

Atunci, Agenția Națională de statistică a Germaniei a anunțat că țara este pe cale să intre pentru prima oară în ultimii 20 de ani într-o recesiune de doi ani. Potrivit The Guardian, economia Germaniei s-a contractat în 2023 încă pe fondul prețurilor crescute la energie și a scăderii industriei.

Problemele cu care se confruntă în prezent această țară ar fi putut fi prevenite, însă, la presiunea ecologiștilor, Germania a făcut greșeala de a renunța la industria sa nucleară care i-ar fi asigurat securitatea energetică și a preferat să se bazeze exlusiv pe gazele importate în Rusia. S-a dovedit și că sistemele fotovoltaicele și eolienele nu pot asigura necesarul energetic și nici nu garantează securitatea energetică. Problemele economice cu care se confruntă țara nu au rămas fără urmări. Confruntată cu scăderea nivelului de trai, populația a taxat partidele aflate la guvernare, în special pe Verzii care au împins țara spre o politică energetică falimentară. Așa s-a ajuns ca partidul de extremă dreaptă AfD să ajungă în unele landuri la peste 30% din voturi, scrie adevarul.ro.

Dar problemele Germaniei nu se opresc aici. Economia Germaniei continuă să se afle într-o situație dezastruoasă, iar declinul e tot mai vizibil. Recent, concernul auto Volkswagen a anunțat disponibilizări importante, iar vești proaste vin și de la alte mari companii. BASF, Bosch și alți coloși ai economiei germane sunt în picaj și au anunțat restructurări, ceea ce înseamnă șomaj și probleme sociale și i-au determinat pe tot mai mulți economiști să vorbească despre adevărată catastrofă.

Cunoscutul economist Hans-Werner Sinn, fost președinte al Institutului Ifo din München, a anunțat sfârșitul industriei germane și a prezis că țara sa va tranversa o perioadă îngrozitoare. Într-un interviu recent pentru Neuer Züricher Zeitung Deutschland, economistul a dat vina pe Uniunea Europeană, scrie Profit.ro, dar a uitat să amintească de faptul că Germania a fost împinsă spre criză în primul rând de propria politică energetică greșită, dictată de partidul Verzilor și susținută de celelalte partide de stânga.

Vestea proastă pentru România este că problemele cu care se confruntă Germania în plan economic afectează deja din plin economia Uniunii Europene, dar mai ales statele din Estul Europei. În lipsa unor comenzi ferme, industria României începe să se sufoce, iar creșterea economică a devenit una marginală. Problemele companiilor germane se traduc automat prin dificultăți inclusiv pentru industria auto din România, care va duce lipsă de comenzi.

„Adevărul" a discutat despre aceste probleme cu Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București și cu analistul economic Adrian Negrescu.

Problemele economiei germane vor afecta din plin economia României, dar nu numai, spune Adrian Negrescu.

„Vedem că se adună nori din ce în ce mai negri asupra economiei europene. Norii negri vin și spre noi. Iar noi suntem dependenți de relațiile comerciale cu Germania, cu Franța, cu Italia, principalii noștri parteneri. Dacă ei vor intra în criză, din păcate criza asta se va simți serios și la noi. Și așa avem o economie care în momentul de față funcționează cu fâna de mână trasă, avem o creștere economică nici în marja de eroare, aș spune, de numai 0,1% după trimestul 2, raportat la trimestul 1", mai spune Negrescu.

El a remarcat faptul că și consumul, care până acum alimenta creșterea econonomiei României, a dat înapoi. Adrian Negrescu spune că preconizata creștere a taxelor ar condamna economia la un dezastru. „Practic economia încetinește, încetinește din ce în ce mai mult, iar vânzările din economia românească în toate segmentele de activitate scad vertiginos. Ceea ce, din această perspectivă, cred că autoritățile trebuie să înțeleagă semnalele economiei și să vină în 2025 cu un măsuri de stimulare a economiei, nici în caz de creșterea taxelor. Dacă vom crește taxele în 2025, vom duce cu siguranță economia recesiune. Deci, asta înseamnă că vom fi practic pe minus ca atunci, ca în anii crizei", consideră Negrescu.

Analistul economic mai amintește că ultimele cifre arată foarte prost pentru economia României și spune că suntem deja aproape de recesiune.

„Gândiți-vă că am avut un T4 2023 pe minus, scădere economică, am avut un prim trimestru din 2024 cu o creștere economică de numai 0,1% în primul semnal lansat de INSE, iar în al doilea trimestru, tot la fel, suntem cu 0,1% creștere economică. Deci, practic suntem în pragul unei recesiuni tehnice pe care, din punctul meu de vedere, nu o putem evita decât dacă încercăm să stimulăm companiile să renunțe la acest fenomen de dezintermediere care se manifestă din ce în ce mai puternic în economie, să creeze locuri de muncă, să reia lanțurile economice, să se reia acordarea de credit furnizor și să determinăm prin reducerea dobânzii chei de către PNRR ca tot mai multe firme să se îndrepte spre împrumuturile bancare. Doar în acest fel am putea repune pe picioare economia, asta dincolo de eforturi absolut necesare pe care trebuie să le facem pentru a aduce banii din PNRR absolut vitali pentru dezvoltarea investițiilor asumate de stat, mai ales în sectorul infrastructurii", conchide Negrescu.

Profesorul Cristian Păun vorbește la rândul său despre o criza economiei din zona Euro, care afectează deja economia României. Mai mult, dacă situația din marile economii ale UE, Germania și Franța, ne influențează enorm, un alt factor de care trebuie ținut cont este Marea Britanie. Chiar dacă economia Franței continuă să crească, e vorba de o creștere modestă. Iar economia britanică are probleme și mai mari. Deși britanicii nu mai sunt parte a Uniunii Europene, relațiile economice cu această țară se traduc pentru România în exporturi de miliarde de euro. Iar griparea economiei britanice înseamnă că în continuare cererea va continua să scadă, iar firmele românești care se bazează pe exporturio vor avea de suferit enorm.

„Criza e cât se poate de reală și cât se poate de periculoasă pentru o economie ca cea de la noi, puternic dependentă de economiile din vest, mai ales Germania, Franța și Italia, iar pe partea de exporturi Marea Britanie, chiar dacă nu e în UE. Doar intrarea confirmată în recesiune a Marii Britanii poate rade instant câteva miliarde din exporturile românești (mașini, utilaje, echipamente electrice) și poate prăbuși PIB-ul cu 1-2% doar din comerțul exterior", spune profesorul.

Cristian Păun consideră că efectele acestei crize sunt deja vizibile. Efectele se văd deja, spune el, și nu întâmplător cifrele arată o scădere semnificativă a producției industriale în România, pentru că scad comenzile. Această scădere, precizează el, nu e una conjuncturală, ci este una de lungă durată, iar trendul e în continuare descendent. Acest efect de contagiune a dus în trecut la mari probleme, iar cel mai bun exemplu ar fi criza izbucnită în 2009, când România a avut de suferit cel mai mult între țările din Europa de Est. În prezent, însă, mai sunt și alte probleme.

„Principalele riscuri acum țin de economie. Noi avem câteva probleme interne legate între ele: deficit excesiv de unde rezultă și o inflație mare și dobânzi mari. Avem întârzieri în reformarea statului pe câteva direcții esențiale: reforma administrativ-teritorială, reforma sistemului de pensii, reforma constituțională, reforma sistemului politic. Aceste întârzieri sunt la baza riscului sistemic în creștere", avertizează el.

Totuși, există și unele oportunități, remarcă profesorul, iar România ar trebui să profite de ele.

„Oportunități sunt și ele și sunt importante: încă facem parte din Uniunea Europeană care are în spate libertăți fundamentale și o piață comună demnă de toată atenția noastră, gazele de la Marea Neagră cu două sectoare legate de acest proiect important - energie și petrochimie. Avem o agricultură încă exploatată sub potențial, avem oportunități derivate din relocările la nivel global, dinspre China și Rusia, și derivate din schimbările în lanțurile globale de producție și aprovizionare. Dacă suntem suficient de proactivi și inteligenți, vom putea obține multă prosperitate din toate acestea", încheie profesorul Cristian Păun.