Românii, pe primul loc în UE la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri sau activități sociale

Cea mai mare pondere a persoanelor care s-au confruntat cu privațiuni materiale și sociale severe a fost înregistrată în România (17,2%), urmată de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%), transmite Eurostat. În schimb, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Slovenia (1,8%), Croația (2,0%) și Polonia (2,3%).

Privațiunile materiale și sociale se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii sau activități sociale specifice, considerate de majoritatea oamenilor esențiale pentru o calitate a vieții adecvată. Rata privațiunilor materiale și sociale severe este definită ca ponderea populației care nu își poate permite 7 sau mai multe dintre aceste 13 articole. În 2024, 6,4% dintre persoanele din UE se confruntau cu privațiuni materiale și sociale severe, ceea ce indică o ușoară scădere față de 2023 (6,8%).

Tinerii sub 18 ani au fost cei mai afectați de privațiuni materiale și sociale severe (7,9%), urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani (6,4%) și cei de 65 de ani și peste (5,1%). Femeile au avut rate mai mari de privațiuni materiale și sociale severe decât bărbații (6,6% comparativ cu 6,2%). Acest model de rate mai mari pentru femei a fost consistent în toate grupele de vârstă observate, cu excepția celor sub 18 ani.

Privațiunile materiale și sociale se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii sau activități sociale specifice, considerate de majoritatea oamenilor esențiale pentru o calitate a vieții adecvată. Rata privațiunilor materiale și sociale severe este definită ca ponderea populației care nu își poate permite 7 sau mai multe dintre aceste 13 articole .