Seceta de anul acesta este la fel de cruntă ca cea din 1947. Prima lovitură o va primi prețul pâinii

Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, pentru că efectele crizei economice generate de pandemia de coronavirus sunt amplificate și de secetă. Mare parte din culturile de cereale ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează pierderi de peste 50%. Ministrul Agriculturii spune că cei afectați vor fi despăgubiți.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Peste această criza determinată de pandemie se suprapune și o secetă cumplită, extremă, cum nu a mai fost în ultimii mulți ani. Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamnă să fie compromise într-un procent destul de mare.
Am asigurat toți fermierii că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secetă. Comitetele pentru situații de urgență locale evaluează care e dimensiunea pagubelor, ca să putem să despăgubim fără să producem inechități.

Culturile care sunt acum afectate sunt culturi de cereale în principal. Estimăm o pierdere a producției de până la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și cât va dura această criză. Avem stocuri foarte mari de produse de bază la producători - lapte, carne legume. Căutăm soluții pentru a încuraja procesatorii să stocheze privat și în toamnă când vom avea nevoie să le putem folosi."

Legume aruncate, bani pierduți și multă disperare. Fermierii reușesc cu greu să-și vândă o mică parte din producție, iar restul aruncă! În bazinul agricol Vidra - Crețești - Sintești, principalul furnizor de legume pentru Capitală, zeci de solarii au fost abandonate și năpădite de buruieni, cu tot cu produse. În bazinul legumicol Vidra - Crețești - Sintești sunt peste 7.000 de fermieri care trăiesc exclusiv din ce produc în solarii. Toți au pierderi, iar administrația locală cere guvernului să-i ajute să-și vândă produsele ori să le poată stoca sau procesa.

Seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947. E concluzia specialiștilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.