The Economist: Spionii ruși sunt mai puternici ca niciodata la doi ani de la izbucnirea razboiului din Ucraina

Postat la: 21.02.2024 - 18:13

"Spionii ruși sunt mai puternici ca niciodată în lume", titrează publicația The Economist într-o analiză. După mai multe eșecuri la scară largă, serviciile de informații rusești și-au restabilit nivelul, arată sursa citată. Jurnaliștii remarcă mai întâi mai multe eșecuri notabile ale spionilor ruși.

În special, încercarea nereușită de a-l ucide pe liderul opoziției ruse Alexei Navalny cu otrava Noviciok, subestimarea Forțelor Armate ale Ucrainei în ajunul invaziei pe scară largă a Ucrainei și incapacitatea de a opri revolta de anul trecut a liderului PMC Wagner, Evgheni Prigojin. "Rusia și-a dat seama că are nevoie de rapoarte mai oneste din partea agenților săi. Moscova l-a numit pe Serghei Kiriyenko, adjunctul șefului de cabinet al Kremlinului, în fruntea comitetelor de influență specială. Spionii coordonează operațiunile împotriva Occidentului și apoi le măsoară efectul. Această schimbare a dus la faptul că serviciile de informații rusești au devenit mult mai eficiente", arată analiza.

În ianuarie, experții germani au publicat informații despre roboții care răspândesc zilnic sute de mii de mesaje în limba germană în rețeaua X din 50.000 de conturi timp de o lună. Pe 12 februarie, Franța a expus o rețea vastă de site-uri rusești care răspândesc dezinformare în Franța, Germania și Polonia.

Jurnaliștii au remarcat o îmbunătățire a calității muncii altor servicii speciale rusești
Acum, FSB, SVR și GRU, în special, recrutează ruși care au plecat în Europa. Se remarcă faptul că acești oameni reprezintă un pericol deosebit de mare pentru Germania, deoarece numărul refugiaților ruși a crescut semnificativ după sancțiunile țărilor baltice.

În plus, publicația notează că serviciile speciale rusești s-ar putea pregăti pentru un război între Federația Rusă și NATO. Printre abordări, pe lângă furtul de informații clasificate, ar putea fi o încercare de a înrăutăți relațiile dintre UE și Statele Unite, de a submina asistența acordată Ucrainei și de a provoca conflicte între țările Alianței.

Din ce în ce mai des, țările NATO au început să vorbească despre un conflict direct cu Federația Rusă. De exemplu, secretarul general al NATO, Stoltenberg, a declarat recent că NATO ar trebui să se pregătească pentru o posibilă confruntare de zece ani cu Rusia, deoarece agresiunea sa s-ar putea răspândi în alte țări.

Anterior, jurnaliștii Bild, citând materiale secrete ale Bundeswehr, au scris, de asemenea, despre un posibil război între NATO și Federația Rusă. În special, s-a spus că ostilitățile vor începe "inevitabil" în 2025.

Bilanţul uman al invaziei Rusiei în Ucraina, care a durat doi ani, este de ordinul sutelor de mii de oameni, potrivit cifrelor ruseşti şi ucrainene, dar nu se cunoaşte cu exactitate amploarea exactă, scrie AFP, relatează News.ro.

Moscova şi Kievul ţin secret pierderile militare, iar Rusia ascunde numărul de civili ucişi în zonele pe care le-a cucerit, aşa cum ar fi oraşul devastat Mariupol.

Bilanţul oficial al morţilor civili de la începutul invaziei ruseşti, în februarie 2022, este cu mult sub realitate, deoarece nicio numărătoare independentă nu a putut ęi făcută vreodată, din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.

În iunie 2023, autorităţile ucrainene au declarat că au putut număra doar 10.368 de civili ale căror cadavre au fost găsite. "Noi credem că cifra cea mai probabilă este de cinci ori mai mare. Deci în jur de 50.000" de victime, a declarat Oleg Gavriţchi, consilier principal al şefului cabinetului preşedintelui, Volodimir Zelenski.

ONU consideră, de asemenea, că bilanţul victimelor este "considerabil mai mare" decât cei aproximativ 10.000 de civili pe care a putut să-i numere.

Autorităţile ucrainene estimează că numai asediul oraşului Mariupol (februarie-mai 2022), un important oraş portuar din sudul ţării, aflat acum sub control rusesc, a făcut cel puţin 25.000 de victime, aflate în gropi comune.

În alte oraşe, cum ar fi Bahmut, în estul ţării, nu a fost înregistrat încă niciun bilanţ al morţilor.

Pe partea rusă a frontierei, bilanţul morţilor se ridică la cel puţin 145 de persoane, potrivit unei numărători efectuate de site-ul rusesc de ştiri 7x7.

De ambele părţi, pierderile militare sunt date pe care statele majore le ţin sub tăcere. Aşa că trebuie să apelăm la estimări întocmite de surse terţe.

În august anul trecut, The New York Times, citând oficiali americani, estima pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 - 120.000 de răniţi de partea ucraineană, şi 120.000 de morţi şi 170.000 - 180.000 de răniţi de partea rusă.

La 29 ianuarie, într-un răspuns scris adresat unui membru al Parlamentului, secretarul britanic al Apărării, James Heappey, a estimat pierderile ruseşti la peste 350.000 de morţi şi răniţi.

Marţi, armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit aproape 405.000 de soldaţi ruşi în doi ani.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu