Ultimele avertismente ale lui Mircea Coșea despre ce urmează în economia românească după iarnă

Moartea profesorului Mircea Coșea a readus în prim-plan una dintre cele mai incomode teme ale ultimilor ani: fragilitatea reală a economiei românești. Dincolo de statistici optimiste și discursuri politice, economistul a descris, în ultimele sale intervenții televizate, o economie ajunsă la limita suportabilității, incapabilă să mai absoarbă șocuri fiscale suplimentare.

Înainte de a se stinge, Mircea Coșea a avertizat explicit că perioada de după sărbătorile de iarnă va fi una dificilă. Nu din cauza unui eveniment punctual, ci ca rezultat al acumulării unor dezechilibre structurale ignorate ani la rând. Analiza lui Mircea Coșea pornea de la o constatare simplă: România a traversat mai mulți ani de stabilitate „cosmetizată", susținută de consum, împrumuturi și măsuri temporare. Această formulă, spunea el, nu mai funcționează.

Economia nu mai este capabilă să genereze suficientă valoare adăugată pentru a susține cheltuielile publice în creștere, iar statul a ales soluția cea mai la îndemână: presiunea fiscală. Problema este că această soluție și-a atins limitele. În opinia sa, creșterea taxelor și impozitelor nu mai aduce efectul scontat. Din contră, riscă să sufoce mediul privat, să reducă investițiile și să frâneze consumul, exact acele motoare pe care statul se bazează pentru venituri bugetare.

Mircea Coșea a explicat că economia românească funcționează deja într-un regim de stres. Inflația acumulată, costurile ridicate ale creditării, scăderea puterii de cumpărare și lipsa predictibilității fiscale au erodat capacitatea firmelor și a populației de a absorbi noi poveri. În acest context, orice majorare de taxe riscă să producă efecte inverse. În loc să aducă mai mulți bani la buget, poate genera închideri de afaceri, migrarea capitalului și o scădere generală a activității economice. Profesorul avertiza că statul riscă să „stoarcă" o economie deja obosită.

Un punct-cheie al avertismentelor sale a fost momentul calendaristic. Coșea susținea că după perioada sărbătorilor de iarnă, când consumul mai maschează problemele reale, va deveni evident cât de vulnerabil este echilibrul economic. Primele luni ale anului următor urmau să aducă, în viziunea sa, confruntarea cu realitatea: deficit bugetar ridicat, presiuni pe cursul valutar, costuri sociale în creștere și o nevoie urgentă de decizii dificile. În lipsa unei strategii coerente, riscul major este ca guvernarea să răspundă din nou prin soluții rapide, dar dăunătoare pe termen mediu și lung.

Mircea Coșea nu a vorbit doar despre taxe. El a criticat în mod constant lipsa unei viziuni economice pe termen lung. România, spunea el, reacționează la crize, nu le anticipează. Ajustările fiscale sunt făcute sub presiune, fără o reformă reală a aparatului bugetar sau a modului în care statul cheltuiește banii publici. În lipsa investițiilor productive, a industrializării moderne și a sprijinului real pentru capitalul autohton, economia rămâne dependentă de consum și importuri. Această dependență face orice șoc fiscal mult mai periculos.