Virusul COVID se apără de sistemul imunitar uman. Cum a reușit coronavirusul COVID-19 să aibă atât de mult succes

Întrebarea le-a scăpat oamenilor de știință și profesioniștilor din domeniul medical de când noul virus a măturat globul în 2020, infectând peste 700 de milioane de oameni și ucigând aproape 7 milioane, potrivit relatărilor oficiale.

Acum, o echipă de cercetători germani crede că a identificat mecanismele care au permis virusului SARS-CoV-2 să dețină titlul de responsabil pentru cea mai devastatoare pandemie din secolul XXI. Cercetătorii și-au publicat concluziile în Nature Communications în luna ianuarie.

La fel ca un comandant de armată care elaborează strategii, virusul COVID se apără dezvoltând strategii împotriva sistemului imunitar uman într-o cursă a înarmării moleculare, a scris profesorul Kai Tittmann, cercetător principal al unei echipe de la Universitatea din Göttingen și de la Centrul Medical Universitar din Göttingen care a analizat modul în care coronavirusul se apără împotriva organismului uman.

Virusul este ca un cameleon, mutând în mod constant, ceea ce îi permite să infecteze celulele umane mai eficient și mai rapid. În ciuda unor măsuri de control al daunelor permise de eforturile medicale, această mutație constantă a permis virusului să se transforme în diferite tulpini, provocând alte epidemii globale, cum ar fi epidemia omicron din noiembrie 2021.

"Este fascinant să vedem cât de elegant și eficient din punct de vedere chimic este coronavirusul împotriva sistemului imunitar", a declarat dl Tittmann într-un comunicat de presă. "Interesant, un coronavirus descoperit anterior - sindromul respirator acut sever, cunoscut și sub numele de SARS-CoV-1 - care a declanșat epidemia din 2002-2004, are, de asemenea, aceste comutatoare de protecție. Aceasta este prima dată când s-a demonstrat acest lucru".

Echipa domnului Tittmann a constatat că aceste procese sunt posibile datorită unor comutatoare de protecție din interiorul virusului care îl protejează de sistemele de atac ale sistemului imunitar uman. Întrerupătoarele sunt localizate în principala protează a virusului, o proteină. Virusul folosește proteina pentru a elimina alte proteine virale din celulele infectate. În consecință, procesul - care utilizează aminoacidul cisteină, un bloc principal de construcție a proteinelor - permite replicarea SARS-CoV-2 în organism.

"Din punct de vedere chimic, acesta ar putea fi un călcâi al lui Ahile pentru coronavirus, deoarece cisteinele pot fi distruse de radicalii de oxigen foarte reactivi, pe care sistemul nostru imunitar îi folosește pentru a lupta împotriva virusurilor", a explicat dl Tittmann.

Cu toate acestea, potrivit domnului Tittmann, comutatorul virusului împiedică radicalii liberi să îl distrugă. Comutatorul va forța cisteina să se lege cu doi atomi de sulf, creând un scut care împiedică cisteina să fie distrusă de atacul sistemului imunitar cu radicali liberi. În același timp, virusul creează un scut secundar folosind atomi de sulf și oxigen și un singur atom de azot, împiedicând și mai mult radicalii liberi să îl deterioreze.

Înarmată cu cunoștințele despre modul în care funcționează întrerupătoarele, echipa domnului Tittmann s-a apucat de lucru pentru a determina dacă există molecule care se pot lega de întrerupătoarele de protecție, inhibând procesul virusului. Ei au identificat astfel de molecule atât în eprubete, cât și în celulele infectate.

"Acest tip de moleculă deschide potențialul pentru noi intervenții terapeutice care să oprească coronavirusurile în calea lor", a declarat Lisa-Marie Funk, primul autor al studiului.

Paxlovid, cel mai frecvent medicament utilizat pentru a trata simptomele COVID-19, vizează proteina protează. Paxlovid este o pastilă antivirală orală dezvoltată de Pfizer care ajută la împiedicarea pacienților cu risc ridicat de a dezvolta simptome severe. Acesta este disponibil pentru persoanele cu vârsta de 12 ani și peste care cântăresc cel puțin 88 de lire sterline. Acesta a fost tratamentul de bază pentru persoanele cu risc ridicat de la aprobarea sa de către FDA în mai 2023. În studiile clinice, medicamentul a arătat o rată de reducere cu 89% a riscului de spitalizare și deces la persoanele nevaccinate.