Frectie la picior de lemn - Planul lui Nicușor Dan de a scădea deficitul la 7,5% în 2025: "Ar trebui să transferăm niște sume în interiorul bugetului de 30 de miliarde de lei"

Încă din timpul campaniei electorale, președintele Nicușor Dan a făcut declarații ferme legate de planurile sale de reducere a deficitului bugetar, punând și un accent deosebit pe imperativul acestei priorități dincolo de orice alte măsuri. Componența noului Guvern, alături de măsurile urgente care vor fi luate pentru temperarea deficitului urmează să fie subiectul discuțiilor dintre președinte și reprezentanții partidelor care vor alcătui majoritatea parlamentară pentru guvernare, în următoarele săptămâni.

După validarea mandatului său de către Curtea Constituțională, pe data de 22 mai, dar și în cadrul mai multor interviuri televizate pe care le-a oferit săptămâna aceasta, noul președinte a început să contureze primele idei pe care le are în vedere pentru negocierile pe care urmează să le aibă cu partidele parlamentare în următoarele săptămâni. Acesta a declarat că o țintă realist-optimistă pentru deficitul pe 2025 este 7,5% din PIB și că, pentru a face posibil acest rezultat, este nevoie de o regândire profundă a cheltuielilor bugetare pentru transferul, în interiorul bugetului, a aproximativ 30 de miliarde de lei, pentru început.

Nicușor Dan a punctat că, în discuțiile pe care le va conduce cu partidele care vor forma un Guvern, „vreau să văd poziția dumnealor sau ideile dumnealor față de obligația de a reduce deficitul până la sfârșitul lui 2025. Pe de altă parte, vreau să văd care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. Știți bine că România și-a asumat în fața Comisiei Europene niște ținte de deficit și vreau să știu exact care este stadiul discuțiilor. Discuțiile pe bugetul pe restul din 2025 și 2026 pornesc de la premisa de a nu crește taxe", a spus Nicușor Dan, după validarea de CCR.

Dan a declarat, marți, că îşi menţine fermă declaraţia că nu va creşte TVA și a subliniat că nu a fost pus în discuție niciodată să nu fie bani de pensii şi salarii. Mai mult, în ceea ce privește sprijinul acordat frontului ucrainean și angajamentului de plusare pe strategia de apărare luat față de NATO, Nicușor Dan a ținut să liniștească partenerii și investitorii străini cu privire la orientarea pro-occidentală a țării, declarând pentru Financial Times și că „vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace", a declarat Nicușor Dan într-un interviu pentru Financial Times.

Potrivit președintelui, România este dispusă să-și mărească cheltuielile pentru apărare și să îndeplinească noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB, cu un procent suplimentar de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică, propus de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și susținut de cancelarul german Friedrich Merz. Ce știm concret din informațiile recente făcute publice de Guvernul Interimar cu privire la contabilitatea din prezent a Statului Român

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat joi, 22 mai, după prezentarea situației execuţiei bugetare pe 2025 în fața noului președinte, faptul că prioritatea noului guvern, cu puteri depline, va fi să aprobe pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului şi restabilirea echilibrului bugetar, care trebuie prezentat Comisiei Europene. Amintim aici faptul că România se află în situația foarte gravă de a fi singura țară UE care nu a transmis Comisiei Europene Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, document care trebuia depus până la 30 aprilie ca parte a implementării planului fiscal pe șapte ani.

Potrivit unei analize recente Curs de Guvernare, Ministerul Finanțelor a împrumutat de pe piețe, interne și externe, până la data de 21 mai a acestui an, circa 114,72 miliarde de lei, adică undeva la 22,5-23 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde lei mai mult față de împrumuturile din primele 5 luni din 2024 și cumulând aproape 50% din necesarul brut de finanțare al Guvernului în acest an, care se ridică la 232 de miliarde de lei. Marcel Boloș, actualul Ministru al Fondurilor Europene a susținut recent în presă măsurile din planul pe 7 ani cu care fosta coaliție a mers anul trecut la Bruxelles (și ținte de deficit pe care le-a încălcat), precizând că reforma fiscală pentru a reduce deficitul ar trebui să aibă un impact de 1,7% din PIB, adică 23 de miliarde de lei. „Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliției de guvernare, o decizie probabil a viitorului guvern".

Acesta a fost însă criticat aspru de economiști după ce a prezentat cifrele ultimelor luni, cu precădere când vine vorba de problemele apărute cu absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Anul trecut nu au intrat bani deloc din jaloanele asumate, iar anul acesta România riscă blocarea unor sume importante de bani, din cererea de plată numărul trei vor fi încasați în iunie doar 1,3 miliarde de euro, iar cererea de plată numărul 4, estimată la 5,7 miliarde de euro, nu a fost depusă încă, pentru că mai multe jaloane, printre care și Legea Salarizării Unice, urmează să fie renegociate cel mai probabil.

Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a declarat că au fost eliminate, anul trecut, aproape toate scutirile și excepțiile prin ordonanțele date de Guvern, iar fostul Ministru al Finanțelor și actualul Ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, este ultima persoană care ar trebui să sfătuiască cu privire la drămuirea banului public. „Au crescut veniturile bugetare cu mai mult de 23 de miliarde de lei, a bulversat tot mediul de afaceri cu impozite toxice, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul pe construcții. A bulversat întreg mediul economic cu toate RO e-diversele pe care le-a introdus: Ro e-Factura, complet ineficientă, RO e-Transport, o fabrică de amenzi, RO e-TVA, complet inutil. Nu au crescut veniturile la buget. Mai mult, s-a dus la Bruxelles cu un plan de ajustare a veniturilor bugetare, în care nici măcar nu își propune să reducă marea evaziune. Iar domnia sa acum vine și îndrăznește să ne dea lecții. Este absolut incredibil", a punctat dur specialistul în fiscalitate.

Potrivit lui Biriș, o ajustare de 23 de miliarde de lei e mult prea puțin. „Gândiți-vă că doar la TVA avem o gaură de 45 de miliarde de lei. Și știu foarte bine cum să colecteze, doar că nu-și fac treaba. Vă puteți închipui că după atâția ani de zile, Ministerul Ministerului de Finanțe nu știe care este structura furtului? Nu știe unde se pierd banii? Cum au luat toate măsurile fără să știe unde se duc banii?

Legat de soluții, Gabriel Biriș a declarat că trebuie să cerem derogare pentru a aplica taxarea inversă, care elimină complet marea fraudă de TVA, atât frauda carusel, cât și TVA-ul pierdut prin insolvență. Pentru asta trebuie să ne ducem cu lecțiile făcute la Bruxelles pentru că avem nevoie de o derogare. Acesta a mai punctat și că trebuie modificată legislația privind impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate pentru a deveni operațională. „E inacceptabil să vorbim de impozitarea muncii, care oricum e mare, dar să nu ne intereseze sumele parcate prin paradisuri fiscale. Avem reguli OCDE în sensul ăsta. Și mai e inacceptabil să impozităm pierderile. Domnul Boloș și mulți, din păcate, când vorbesc de reformă fiscală, vorbesc de creșteri de taxe. Trebuie să ne reașezăm fiscalitatea în așa fel încât să eliminăm și problemele de moralitate pe care le avem acum în lege. Că nu e normal ca pentru unii sarcina fiscală să fie 43% și pentru alții să fie sub 6%. Să vorbești despre „solidaritate", dar să creezi categorii diferite de cetățeni prin tot felul de trucuri", a încheiat acesta.