Manevra "Bolojan": Cum a mușamalizat Curtea de Conturi scandalul sediului Eximbank. Prejudiciul, diminuat de 14 ori

Curtea de Conturi ar fi diminuat un prejudiciu în legătură cu imobilul Eximbank, pentru a nu fi nevoie de sesizarea procurorilor. Decizia, care a contrazis un control anterior, a venit după ce conducerea instituției a fost preluată de Mihai Busuioc.

Prejudiciul în cazul imobilului statului român din centrul Bucureștiului, unde Eximbank plătește chirie unui intermediar, a fost scăzut de la 1,2 milioane de euro la doar 85.000 de euro. Inițial, în 2017, primul raport al Curții de Conturi în acest caz cerea sesizarea procurorilor față de conducerea Regiei Protocolului de Stat (RAAPPS) și recuperarea unui prejudiciu de 1,2 milioane de euro. Dosarul întocmit de experții Curții de Conturi cerea sesizarea procurorilor pentru abuz în serviciu, după ce firma chiriașă a cerut să-i fie micșorată chiria din cauza crizei imobiliare, dar a subînchiriat imediat clădirea la Eximbank pe un preț mult mai mare.

În 2018, însă, alți experți ai Curții de Conturi au micșorat prejudiciul produs statului la doar 85.000 de euro. Ei au invocat o expertiză independentă, care e contrazisă chiar de actele oficiale ale RAAPPS și ale firmei care închiriase imobilul. În urma acestui raport, plenul Curții de Conturi a decis să nu mai sesizeze procurorii și să se mulțumească cu recuperarea prejudiciului micșorat la doar 85.000 de euro. Clădirea vizată, amplasată pe Bd. Kiseleff, chiar față în față cu Ambasada Rusiei, a fost închiriată de Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat (RAAPPS) către firma MAGNUS IMOBILIAR CONSULT în anii '90, după care contractul a fost preluat de firma Kiseleff Property SRL în iulie 2013, firmă care, la rândul ei, a fost urmată de Spirmina Corporation SRL. Acum, diferența dintre chiria plătită de banca de stat Eximbank către firma privată (circa 120.000 de euro pe lună) și chiria plătită de firma privată către RAAPPS (circa 60.000 de euro pe lună) este de aproape 60.000 de euro pe lună.

EximBank a transmis miercuri, 9 iulie, o serie de precizări legate de schimbarea sediului social al băncii, conducerea instituției și salarizare. "Procesul de schimbare a sediului social s-a realizat cu deplină respectare a prevederilor legale, toate etapele fiind aprobate la nivelul Consiliului de Administrație și al Adunării Generale a Acționarilor. Negocierea și încheierea contractului de sublocațiune aferent noului sediu central al băncii s-au făcut, de asemenea, în condiții de legalitate și eficiență economică, termenii și condițiile esențiale ale contractului fiind, de asemenea, aprobate de Consiliul de Administrație", susțin reprezentanții băncii într-un comunicat. Aceștia afirmă că procesul de schimbare a sediului social a fost o decizie de management strategic, pentru eficientizarea activității și construirea unei imagini corporative, cât și pentru optimizarea costurilor operaționale.

De asemenea, în comunicat se menționează că selecția actualului spațiu și fundamentarea chiriei s-au făcut pe baza evaluărilor realizate de firme de evaluare cu reputație profesională recunoscută, atât la momentul perfectării contractului inițial, cât și cu ocazia negocierilor derulate pentru prelungirile ulterioare ale acestuia. Precizările au venit după declarații recente ale premierului Ilie Bolojan referitoare la situația "scandaloasă" existentă într-o bancă a statului. Bolojan a anunțat, marți seara, 8 iulie, că a cerut Ministerului de Finanțe să declanșeze procedura de înlocuire a directorului EximBank și a precizat că sesizarea în cazul clădirii în care funcționează banca va pleca în aceste zile la parchet.

Bolojan este acuzat că a primit lunar 10 salarii medii ca membru al unui comitet Eximbank

Premierul Ilie Bolojan este acuzat că a încasat în 2007 echivalentul a 10 salarii medii lunare, ca membru al unui comitet Eximbank, și că ar folosi un dublu standard în prezent la adresa bugetarilor. Biroul de presă al Guvernului susține că nu e vorba de o „sinecură" la el ci de o „responsabilitate asumată" Pe 27 iunie, în prima conferință de presă susținută la Palatul Victoria, proaspătul premier Ilie Bolojan ieșea cu un atac la adresa „sinecurilor" din sistemul de stat.

„În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii - le-aș numi sinecuri - și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă", anunța Bolojan. Acesta venea și cu un exemplu concret: CIFGA - Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, care era format din 17 persoane, care primeau 4.000 de euro lunar pentru cele două - trei ședințe la care participau.

„L-am transformat într-un comitet de cinci persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național", anunța premierul. O săptămână mai tîrziu, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de dublu standard.

Pe 11 aprilie 2007, Ilie Bolojan trecea din funcţia publică de prefect al judeţului Bihor în funcţia publică de secretar general al Guvernului, funcție ocupată până pe 26 martie 2008, când și-a dat demisia. Pe 30 mai 2007 era numit în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

Conform declarației de avere din 2008, a încasat în cele șapte luni din 2007 în care a ocupat această funcție 74.000 de lei. „La un salariu mediu net lunar de 1.042 lei în acel an, această sumă echivalează cu 71 de salarii medii lunare, adică un venit considerabil, care se încadrează perfect în definiția unei sinecuri", susțin reprezentanții Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului.

„Pe fundalul pachetului de măsuri de austeritate adoptat recent și pe care Guvernul și le va asuma în Parlament, premierul, șeful funcției publice din România, a lansat un atac virulent și la adresa angajaților din sistemul bugetar, sugerând că nu se mai poate ca statul să plătească oameni care nu produc nimic. Acest tip de discurs, în contrast cu trecutul personal al domniei-sale, alimentează acuzațiile de dublu standard și ridică întrebări privind autenticitatea reformelor promovate sub pretextul eliminării sinecurilor", se spune în comunicat.

Angajații de la Guvern susțin că declarațiile publice ale premierului arată „o discrepanță între realitate și retorică" din partea lui Ilie Bolojan. „Într-un moment în care moralitatea politică și coerența publică sunt invocate ca fundamente ale guvernării, trecutul premierului trebuie asumat cu aceeași transparență și rigoare pe care o pretinde altora. Într-un stat democratic, integritatea și onestitatea nu se măsoară doar prin măsuri luate împotriva altora, ci și prin asumarea propriului trecut", mai arată sindicaliștii.

Într-un punct de vedere transmis Hotnews.ro de Biroul de presă al Guvernului se arată că, într-adevăr, premierul Ilie Bolojan a fost, în perioada în care a ocupat funcția de secretar general al Guvernului României, membru al CIFGA - Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. „Atunci, la fel ca în perioada următoare și în prezent, secretarul general al Guvernului este, prin atribuții, membru în CIFGA. Facem precizarea că ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi, în raport cu remunerația primită. Asta face diferența dintre o sinecură și o responsabilitate asumată", susține biroul de presă al Guvernului.