Anchetă vastă în Italia - Mafia se infiltrează în galeriile echipelor de fotbal
Postat la: 19.12.2024 - 15:55
Mafioţii italieni şi extrema dreaptă se folosesc de forţa şi de activităţile de colectare de bani ale fanilor „ultras" de linie dură din mai multe oraşe italiene, ei încercând chiar să preia controlul asupra unor cluburi mai mici, potrivit celui mai important procuror antimafia din Italia.
O anchetă a procurorilor din Milano şi a biroului procurorului naţional antimafia a constatat că grupurile ultras de la Inter şi AC Milan, două dintre cele mai mari nume din fotbalul italian, ar fi intrat în legătură cu bandele criminale. Liderii ultras, care au legături cu membri ai celebrei mafii italiene 'Ndrangheta, organizează escrocherii cu bilete la chioşcurile de băuturi şi în parcările din jurul stadionului San Siro din oraş, pe care îl împart ambele cluburi, susţin procurorii.
În septembrie, poliţia a arestat 19 membri importanţi ai ultrasului cluburilor, în cadrul unei anchete care a devenit mai urgentă după uciderea lui Antonio Bellocco, o figură importantă a 'Ndrangheta şi un ultras important al Inter Milano, în faţa unei săli de box. Într-un document de arestare de 568 de pagini, procurorii au stabilit o legătură directă între liderii „Curva Nord" de la Inter - principalul grup ultras de la campioana Italiei - şi 'Ndrangheta, cel mai mare grup de crimă organizată din ţară.
„Inter, ca şi club, se află într-o poziţie de aservire în relaţiile sale cu membrii Curva Nord", au scris procurorii în documentul analizat de Reuters. Anchetele ulterioare au legat, de asemenea, un ultras important de la AC Milan de presupusul trafic de droguri şi de 'Ndrangheta. Potrivit documentelor şi interviurilor cu doi procurori, infiltrările criminale se extind dincolo de Milano, la o serie de alte oraşe italiene, mafioţii încercând să obţină influenţă asupra fanilor şi cluburilor la toate nivelurile jocului profesionist.
Inter şi rivala din oraş, AC Milan, ambele deţinute de investitori americani, au declarat că se află în cooperare cu autorităţile. „Vreau să îi asigur pe toţi fanii noştri că noi suntem partea vătămată, aşa cum au spus autorităţile", a declarat preşedintele Inter, Giuseppe Marotta, pentru postul de televiziune Sky în octombrie. Clubul a refuzat să facă alte comentarii atunci când a fost abordat de Reuters.
AC Milan a declarat că a furnizat autorităţilor toate documentele solicitate. „Continuăm să urmăm îndrumările experţilor de la procuratură pentru a identifica şi a lucra la domeniile în care trebuie să intervenim", a declarat clubul într-un comunicat. Majoritatea cluburilor de fotbal italiene sunt susţinute de grupuri de ultras - suporteri care aduc bannere, coordonează scandările prin megafon şi organizează spectacole la meciuri. Ritualurile lor au fost copiate de grupuri de fani înrăiţi din întreaga Europă.
Având rădăcini în anii 1960, aceste grupuri au avut mult timp un element violent, ciocnindu-se cu bande rivale şi divizându-se într-o serie de facţiuni. „Stadionul este un loc în care pentru o lungă perioadă de timp s-a considerat necesar să se tolereze şi cel mult să se conţină exemple de ilegalitate flagrantă, conduse de grupuri organizate care exercită un control aproape militar asupra tribunelor", a declarat Giovanni Melillo, procurorul-şef antimafia şi antiterorism din Italia.
Acesta a declarat pentru Reuters că astfel de grupuri au recurs la „intimidare şi represalii violente" pentru a controla activităţile comerciale legate de terenurile de fotbal. Procurorii şi-au intensificat investigaţiile cu privire la aceste grupări în urma asasinării, în ultimii doi ani, a doi lideri ultras de la Inter care aveau legături cu lumea interlopă.
Melillo coordonează patru procurori adjuncţi dedicaţi descoperirii legăturii dintre fotbal, crima organizată şi extremismul politic în Italia. „Investigaţiile... arată interesul grupurilor mafiote de a dobândi controlul asupra unui club de fotbal, văzut ca un vehicul extraordinar pentru extinderea afacerilor şi consensul social", a adăugat el. Acesta a fost evident în special în diviziile inferioare, unde cluburile au încă niveluri semnificative de activitate comercială, a spus el. El a refuzat să identifice vreun club deoarece investigaţiile sunt în curs.
Bellocco a fost înjunghiat mortal în septembrie, într-o aparentă reglare de conturi, de Andrea Beretta, în vârstă de 49 de ani, un alt lider ultra al Interului, care a susţinut că a acţionat în legitimă apărare. Aflat în spatele gratiilor şi temându-se pentru viaţa sa, Beretta a fost transferat într-o închisoare departe de Milano şi cooperează cu ancheta, potrivit a două surse judiciare.
Cu doi ani mai devreme, Vittorio Boiocchi, un lider al ultraşilor deInter, în vârstă de 69 de ani, cu un lung cazier judiciar, a fost împuşcat în faţa casei sale într-o crimă care rămâne nerezolvată. Fanii lui Inter abordaţi de Reuters pe San Siro înaintea unui meci din Liga Campionilor cu clubul german RB Leipzig la sfârşitul lunii noiembrie au fost reticenţi în a discuta despre ultras.
Un milanez în vârstă de 57 de ani, care a refuzat să îşi dea numele, a declarat că o atmosferă ciudată era vizibilă în unele părţi ale stadionului. „Dacă mergeţi pe Curva Nord, vedeţi că există câte puţin din toate: droguri de fumat, alcool, dar mai ales tobe. Sunt mult mai multe decât au nevoie pentru a bate la tobe, iar beţele sunt şi mai lungi", a spus el. „Acesta nu este sprijin: este huliganism".
Antonio Ricciato, şeful Federaţiei suporterilor italieni de fotbal (FISSC), respinge ideea că există „zone interzise" pentru fanii obişnuiţi pe stadioane. El a declarat că unele grupuri de fani contribuie la comercializarea fotbalului italian. „Există părţi ale terenului unde fotbalul este o experienţă diferită faţă de alte zone şi aceasta este o parte fundamentală a spectacolului", a spus el.
Procurorul naţional Melillo a declarat că jucătorii şi antrenorii au fost expuşi intimidării din partea fanilor de linie dură care le pot face sau desface carierele. „Relaţia cu aceste grupuri este considerată în unele cazuri crucială pentru viitorul cluburilor, antrenorilor şi jucătorilor", a afirmat el. În trecut, investigaţiile privind astfel de relaţii au ajutat la descoperirea scandalurilor legate de pariuri, dar natura jocurilor de noroc moderne a făcut acest lucru mult mai dificil, a spus el.
„Într-un sistem în care oamenii pariază chiar şi pe numărul de cornere sau de ofsaiduri dintr-un meci, este mult mai dificil să înţelegem ce se întâmplă", a spus el.
Umberto Calcagno, un fost jucător care este preşedinte al asociaţiei fotbaliştilor italieni, a declarat că organizaţia sa a monitorizat problema intimidării în ultimul deceniu în rapoarte intitulate „Fotbaliştii sub foc". „A existat o creştere exponenţială în ultimele 10 sezoane a incidentelor, intimidărilor, violenţelor şi ameninţărilor suferite de fotbalişti, iar acest lucru afectează într-adevăr toate ligile", a spus el.
Într-unul dintre incidente, au fost trase focuri de armă asupra unei maşini deţinute de Davide Di Pasquale, căpitanul echipei Foggia, după ce echipa sa din liga a treia a pierdut într-un baraj de promovare în iunie 2023. Jeep-ul său, care nu era ocupat, fusese parcat la stadionul clubului. Ancheta de la Milano arată nivelul de acces pe care l-au avut ultraşii în încercarea lor de a obţine bilete suplimentare pentru meciurile importante, care pot fi vândute la un preţ triplu faţă de valoarea lor nominală.
Ultrasul lui Inter Marco Ferdico l-a sunat pe telefonul mobil pe antrenorul Simone Inzaghi pentru a-i cere să facă presiuni asupra conducerii clubului pentru a aloca mai multe bilete grupului pentru finala Ligii Campionilor cu Manchester City de la Istanbul din iunie 2023 - meciul vedetă al fotbalului european. Inzaghi, care nu este anchetat, a vorbit cu procurorii în calitate de martor în octombrie şi le-a spus că nu s-a simţit ameninţat de apel, a declarat una dintre sursele judiciare.
Procurorii investighează, de asemenea, legătura dintre ultraşi şi neo-nazişti şi grupuri de supremaţie albă. Anchetele anterioare ale neo-naziştilor din Lombardia - care include Milano - precum şi din regiunile Veneto şi Lazio au arătat că mulţi dintre aceştia erau membri ai grupurilor ultras. Îngrijorarea cu privire la aceste presupuse legături a fost subliniată atunci când oraşul Amsterdam a interzis suporterilor echipei Lazio din Roma să participe la un meci din Liga Europa, cu Ajax, pe 12 decembrie.
„Suporterii lui Lazio nu sunt bineveniţi în Amsterdam", a anunţat municipalitatea. „Riscul de expresii de extremă dreapta, antisemite, rasiste şi de tulburări este prea mare". Lazio a calificat comentariile drept „discriminatorii şi ofensatoare" şi a declarat că oficialii clubului au încercat întotdeauna să combată rasismul. Melillo a citat un atac asupra sediului sindicatului italian CGIL în timpul protestelor faţă de restricţiile COVID la Roma în 2021, ca un moment în care fanii Lazio şi rivalii AS Roma şi-au lăsat deoparte diferenţele pentru a viza un duşman politic.
CGIL a fost ales din cauza simpatiilor sale de stânga într-o demonstraţie condusă de liderul local al grupării neofasciste Forza Nuova, susţinută de ultras de la Roma şi Lazio. Melillo subliniază că ultrasii sunt pregătiţi pentru a fi exploataţi de extremiştii politici şi de crima organizată. „Este un fenomen european, nu doar italian, în care se dezvoltă adevărate miliţii paramilitare, gata să fie angajate şi în alte scopuri ilicite, care nu au nimic de-a face cu fotbalul", a spus el.
Comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu