Nicușoare, tu ce ai înțeles de aici? Congresul SUA acuză Pentagonul că a ascuns retragerea trupelor americane din România

Într-un rar moment de unitate între republicani și democrați, Congresul SUA a criticat dur Pentagonul pentru lipsa de transparență privind deciziile strategice majore - inclusiv retragerea trupelor americane din România.

Potrivit agenției Reuters, legislatorii au acuzat marți Departamentul Apărării că ignoră preocupările Congresului și chiar că sabotează politicile președintelui american Donald Trump. Secretarul apărării Pete Hegseth a încercat să controleze fluxul de informaţii despre cea mai puternică armată din lume şi le-a spus angajaţilor Pentagonului că trebuie să obţină permisiunea înainte de a interacţiona cu membrii Congresului.

În timpul unei audieri de peste două ore în Comitetul Senatului pentru Servicii Armate, legislatorii au declarat că înalţii oficiali ai Pentagonului nu răspund la întrebările şi preocupările Congresului. Senatorul Dan Sullivan, republican, l-a menţionat în mod special pe Elbridge Colby, cel mai înalt oficial al Pentagonului în materie de politici. „Omule, nici măcar nu primesc un răspuns, şi noi suntem în echipa ta", a spus Sullivan exasperat, adăugând că este mai greu să obţină un răspuns de la Colby decât să vorbească cu Hegseth sau chiar cu Trump.

Colby „s-a descurcat foarte prost în această privinţă. Cel mai rău din administraţie", a spus Sullivan. Echipa lui Colby, cunoscută sub numele de Biroul Subsecretarului Apărării pentru Politici, este unul dintre cele mai puternice departamente ale Pentagonului, responsabil cu formularea de recomandări de politică pentru Hegseth. Un domeniu care a fost supus unei analize amănunţite a fost comunicarea planurilor SUA de a reduce numărul trupelor prezente pe flancul estic al Europei, în România, o decizie care a fost criticată de legislatorii republicani de top atunci când a fost anunţată săptămâna trecută.

În cadrul audierii de marţi, Austin Dahmer, candidat pentru funcţia de secretar adjunct al apărării pentru strategie, planuri şi capacităţi, a declarat că legislatorii au fost informaţi de trei ori cu privire la această chestiune înainte de anunţ. Congremenii au spus imediat că această afirmaţie nu este corectă. „Puteţi să-mi spuneţi cine le-a organizat, datele... pentru că eu nu am fost invitat", a spus senatorul republican Rick Scott.

Preşedintele comisiei, senatorul republican Roger Wicker, a întrerupt la rândul său discuţia şi a spus clar că aceste informări nu au avut loc. „De unde aţi obţinut această informaţie?" l-a întrebat pe Dahmer. Acesta a admis că se pare că a existat o neînţelegere. Congresmenii păreau, de asemenea, confuzi în ceea ce priveşte obiectivele Pentagonului şi dacă acestea sunt în concordanţă cu priorităţile lui Trump.

Senatorul democrat Jacky Rosen a spus că Pentagonul a făcut puţine eforturi pentru a contacta Congresul în vederea discutării strategiei sale de apărare naţională - un document care, potrivit oficialilor, urmează să fie publicat în curând şi care va prezenta priorităţile departamentului. „Nu vedem niciun sentiment de urgenţă în relaţia cu Congresul. Nu vedem niciun sentiment de urgenţă în relaţia cu Congresul", a spus repetat Rosen.

Unii oficiali ai Pentagonului au spus că ei înşişi au dificultăţi de a înţelege priorităţile administraţiei, care în ultimele luni a ridicat în prim-plan probleme ce fuseseră lăsate în plan secund, precum testele nucleare, democraţia în Venezuela şi traficul de cocaină. În mai multe rânduri, Pentagonul a suspendat efectiv livrările de arme către Ucraina, doar pentru ca Trump să revină asupra acestei decizii. „Am văzut că politica biroului diferă de politica preşedintelui... Este ăsta un lucru bun pentru noi?", a întrebat Scott.

Fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că anunțul „nu este mesajul pe care Statele Unite trebuie să i-l transmită în acest moment lui Putin. Nu cred că, Casa Albă își dorește acest lucru; pur și simplu nu a fost foarte bine coordonat".

Volker însuși consideră că nici nu este exclus ca acesta să fie „un alt caz în care Pentagonul ia o decizie despre care Casa Albă nu este informată și apoi trebuie să dea înapoi". Fostul negociator se referă la precedentul în care secretarul de război Hegseth a anulat livrările de sisteme de apărare aeriană către Ucraina, surprinzând atât Casa Albă, cât și Kievul.

Cu toate acestea, un oficial al guvernului de la Washington a confirmat pentru Euronews că „părțile relevante erau conștiente de decizie, care a fost luată în timp ce națiunile europene continuă să țină cont de apelul președintelui Trump de a-și spori forțele, de a investi mai mult în apărare și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru protejarea regiunii".

Statele NATO, pe de altă parte, se așteaptă ca Statele Unite să retragă un număr semnificativ de trupe de pe teritoriul european, în conformitate cu schimbarea de priorități, anunţată deja de administrația Trump. Administrația a vorbit deschis despre repoziționarea sa geostrategică în Marea Chinei de Sud.

În consecință, țările europene NATO și Canada s-au angajat să își asume povara securității europene, inclusiv costurile sprijinului militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, o retragere puternică a SUA ar lăsa flancul estic al Europei vulnerabil.

Volker a declarat că mișcarea recentă a lui Hegseth pare prematură, având în vedere tensiunile continue și refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în mod semnificativ în discuții menite să pună capăt războiului din Ucraina. Recent, Trump a fost de acord să se întâlnească cu șeful Kremlinului la Budapesta, în încercarea de a relansa discuțiile de pace blocate, dar a anulat inițiativa după ce Moscova a refuzat să renunțe la revendicările sale teritoriale asupra Ucrainei.

Deși cifra de 800 de soldați retrași pare relativ mică în comparație cu cei aproximativ 80.000-90.000 de soldați rămași, decizia transmite un mesaj politic lumii cu privire la intențiile Statelor Unite în ceea ce privește securitatea europeană, potrivit lui Volker, care a fost trimisul lui Trump în Ucraina în timpul primei sale administrații și ambasadorul SUA la NATO în timpul președinției lui George W. Bush. Diplomatul american a adăugat că nu vede nicio justificare militară în spatele deciziei de retragere a trupelor în acest moment.

Potrivit lui Volker, este necesar să se țină cont de „viteza cu care europenii își măresc cheltuielile pentru apărare și sunt capabili să acopere costurile pe continent. Pe scurt, există un calendar de respectat și trebuie să luăm în considerare mixul de forțe şi de unde este cel mai bine să ne retragem. Avem o prezență destul de mare a trupelor, cea mai mare din ultimii 30 de ani", a declarat Volker, menționând că în timpul președinției Obama, trupele americane din Europa au scăzut la 30.000.

Nominalizarea lui Elbridge Colby, cu o poziție de ofițer de război, în funcția de subsecretar de război al SUA a ridicat îndoieli cu privire la viitoarele planuri din Europa. Colby a insistat mult timp pentru o schimbare a priorităților SUA către China și potențialele sale planuri de invazie a Taiwanului.

„Rusia însă, rămâne o problemă imediată", a remarcat Volker. „Iar China urmărește îndeaproape modul în care ne comportăm cu aliații noștri și cum ne descurcăm cu Rusia. Xi simte că modul în care ne descurcăm cu Rusia va reflecta modul în care aliații NATO și Statele Unite se apără reciproc împotriva regimurilor autocratice."

Pentagonul este pe cale să publice o analiză a opțiunilor globale pentru a determina unde ar trebui desfășurate trupele americane în întreaga lume. Momentul exact al analizei este necunoscut; ar putea avea loc la începutul anului 2026, însă capitalele europene NATO se tem că, după aceste decizii, ar putea fi mai expuse războiului hibrid în curs cu Rusia.

În ultimele săptămâni, o serie de drone - despre care se crede că provin din Rusia - și avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul aerian NATO în mai multe țări, inclusiv în Polonia, România și Danemarca. Capitalele occidentale sunt convinse că incursiunile în spațiul aerian fac parte din planul lui Putin de a testa și, eventual, de a diviza unitatea Alianței Atlantice.

Între timp, fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, susține că președintele SUA vizează o confruntare majoră cu emisfera vestică, în special cu Venezuela. Statele Unite l-au acuzat pe președintele Nicolas Maduro că în fapt conduce un narcostat și o bandă de traficanți de droguri care, potrivit lui Trump, reprezintă o amenințare iminentă la adresa securității SUA.

Daalder consideră că administrația Trump este pe cale să se angajeze într-o reorientare profundă a politicii externe americane: „Sincer, nu doar din Europa, ci și din Orientul Mijlociu și din Asia către cele două Americi și emisfera vestică. Aceasta înseamnă că «Europa este din ce în ce mai singură. Asistăm la o dezangajare a SUA față de securitatea europeană»."

„Astăzi, în Caraibe, Statele Unite nu numai că au desfășurat o șaptea parte din Marina lor. Au desfășurat mai multă putere militară decât oricând din 1962, în timpul crizei rachetelor cubaneze", a declarat Daalder pentru Euronews de acasă, din Chicago. Armata americană a lansat o duzină de atacuri asupra navelor din apele venezuelene, ucigând zeci de oameni. Guvernul susține că vizează clanul venezuelean Tren de Aragua. Maduro, pe de altă parte, a condamnat recenta escaladare a administrației americane, spunând că Washingtonul „fabrică un nou război etern" împotriva țării sale.