STUDIU: Violenţa tinerilor fără un motiv ideologic, religios sau politic clar reprezintă un pericol emergent de extremism

Tinerii care comit acte de violenţă sau ameninţă cu violenţa fără a avea un motiv ideologic, religios sau politic clar reprezintă un pericol emergent de extremism, au avertizat cercetătorii din Australia, citaţi luni de agenţia de presă Xinhua, citată de Agerpres.

O analiză condusă de profesorul Adrian Cherney, criminolog la Universitatea Queensland (UQ), a examinat ascensiunea a ceea ce se numeşte „extremismul violent nihilist" (NVE) şi provocările semnificative pe care acesta le ridică pentru intervenţiile tradiţionale, potrivit unui comunicat al UQ publicat luni.

„Actele de extremism violent au fost, de-a lungul istoriei, susţinute de radicalizarea ideologică, însă asistăm acum la cazuri în care violenţa în sine pare să fie atracţia principală", a declarat Cherney, autorul principal al studiului publicat în Journal for Deradicalization.

Spre deosebire de extremismul violent tradiţional, determinat de obiective politice sau religioase, NVE se poate concentra pe spectacol, notorietate şi crearea haosului şi a colapsului, alimentat de comunităţi şi de subculturi online dăunătoare, care normalizează şi celebrează violenţa, a spus specialistul, adăugând că NVE poate fi o modalitate de a „obţine validare, statut sau acceptare în cadrul acelor grupuri".

Izolarea socială, căutarea identităţii şi a sentimentului de apartenenţă, alături de factori emoţionali precum singurătatea, ostilitatea şi dispreţul, pot face ca tinerii vulnerabili să devină susceptibili, în timp ce multe cazuri implică traume, abuzuri, hărţuire sau disfuncţionalităţi familiale, a precizat Cherney.

Analiza a evidenţiat faptul că NVE ridică provocări pentru instrumentele şi modelele existente utilizate în combaterea extremismului şi identificarea persoanelor expuse riscului, întrucât aceste cadre pot impune existenţa unor dovezi ale ideologiei extremiste înainte de intervenţie.

Cercetătorii au recomandat luarea în considerare a semnalelor de avertizare comportamentale, a indiciilor online şi a fascinaţiei pentru violenţă, alături de indicatorii tradiţionali ai radicalizării, şi au solicitat îmbunătăţirea relaţiei dintre sistemul de justiţie pentru minori, protecţia copilului, educaţie şi forţele de ordine, pentru a evalua riscurile şi a asigura intervenţii adecvate.