Banca Națională a analizat peste 66.000 de produse și ne spune cum au transferat magazinele creșterea de TVA în coșul românilor

Majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată s-a transmis în prețuri aproape integral, dar cu diferențe mari între alimente și produsele nealimentare, spune Banca Națională, în cea mai detaliată radiografie de prețuri făcută vreodată în România pentru a vedea impactul unui șoc fiscal. Comerciații nu au reacționat din 1 august, de când au crescut cotele de TVA, ci cu câteva săptămâni înainte, pe fondul incertitudinii economice, susține BNR.

BNR a analizat în detaliu modul în care comercianții au modificat prețurile a peste 66.000 de produse. Prețurile au fost colectate (aproape) zilnic în perioada martie 2024 - septembrie 2025, iar analiza BNR se concentrează pe intervalul simetric de două luni din jurul zilei de 1 august, când a intrat în vigoare creșterea de TVA. Baza de date include prețurile zilnice pentru aproximativ 33.000 de produse alimentare (inclusiv alimente cu prețuri volatile și băuturi alcoolice), respectiv un număr similar de bunuri nealimentare, de la trei lanțuri majore de supermarketuri.

Cât de des schimbă comercianții prețurile în mod normal?

Într-o zi obișnuită: Din totalul de aproape nouă milioane de observații, puțin peste 250.000 reprezintă modificări efective (nenule) de preț; cu alte cuvinte, circa 3% din prețuri se schimbă într-o zi tipică. Frecvența de modificare este mai ridicată în cazul alimentelor (aproximativ 3,3%) decât în cazul bunurilor nealimentare (2,4%). După anunțul creșterii taxelor, ritmul s-a dublat. În iunie-septembrie 2025, frecvența a urcat la peste 5%. Comercianții au început să își repoziționeze prețurile cu mult înainte de 1 august, anticipând scumpirile la energie și noile taxe.

Ce s-a întâmplat exact la 1 august? Alimente: transmisie aproape matematică a TVA

• 80% dintre produse și-au schimbat prețul fix la începutul lunii.
• 55-60% dintre ajustări au fost exact cât TVA.
• Doar 8% au fost mai mici.
• 13% dintre produse au fost scumpite peste cât ar fi justificat creșterea TVA - o ușoară „suprareacție".

Produse nealimentare: reacție mai lentă și mai haotică

• Doar un sfert dintre produse și-au modificat prețul în 1 august.
• Doar jumătate din scumpiri au stat în intervalul justificat matematic de creșterea TVA.
• Aproape 30% dintre modificări au fost mai mari de 2%.

De ce în cazul produselor nealimentare prețurile nu au crescut imediat?

BNR oferă două explicații:

Sezonul de toamnă - septembrie și octombrie sunt luni în care retailerii obișnuiesc oricum să ajusteze prețurile la articole nealimentare (haine, electronice, diverse bunuri). Mulți comercianți au preferat să aștepte acel moment. Costurile de meniu la nealimentare - scumpirile tind să fie mai mari, iar comercianții nu modifică prețurile pentru un plus de doar 2%. Costul de meniu este un termen din economie care descrie costul suportat de o firmă atunci când schimbă un preț. În acest context, o creștere de TVA de 2 puncte procentuale nu este suficientă, singură, pentru a declanșa o schimbare imediată.

Ce s-a văzut în inflația oficială? Banca Națională confirmă următoarele:

• Alimentele: Inflația lunară din august a fost 2,5%, adică chiar puțin peste ceea ce ar fi rezultat doar din inflația normală + noua cotă de TVA. Aici, transmiterea a fost integrală, cu mici episoade de supralicitare a prețurilor.
• Produse nealimentare: Au crescut cu 1,6% în august - mai puțin decât ar fi rezultat strict din TVA. Așadar, transmiterea a fost graduală, nu instantanee.
• Concluzia: Creșterea de TVA a fost transferată în prețuri, dar nu în același fel pentru toate bunurile.
• La alimente: Transmisia a fost rapidă, completă și aproape matematică. Majoritatea produselor s-au scumpit exact atât cât TVA le obliga, iar o parte chiar mai mult.
• La nealimentare: Transmisia a fost lentă, fragmentată și amânată. Comercianții au preferat să ajusteze prețurile în valuri, nu toți în același moment.

În economie, efectul TVA a venit peste alte două șocuri: scumpirea energiei electrice de la 1 iulie și incertitudinea fiscală dinaintea adoptării măsurilor. Acestea au făcut ca procesul de resetare a prețurilor să înceapă cu două luni mai devreme, chiar din iunie.