Pe ce se duc banii românilor? Ministerul Finanțelor arată cine aduce bani la stat și cine îi consumă - ministerele care primesc bani în plus la rectificarea bugetară

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, o ajustare care, potrivit ministrului Alexandru Nazare, menține ținta de deficit la 8,4% din PIB.

Documentul arată că, în primele zece luni ale anului 2025, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 12,3%, până la 531,55 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 9,9%, ajungând la 640,42 miliarde lei. Rectificarea modifică atât veniturile, cât și cheltuielile, printr-o diminuare pe sold de 2,135 miliarde lei, motiv pentru care Finanțele au operat o amplă redistribuire internă. Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Ministerul Transporturilor sunt singurele instituții care primesc bani suplimentari.

Ministerele care primesc bani în plus

• Ministerul Sănătății - +1,511,9 miliarde lei. Bani suplimentari pentru transferuri către FNUASS și pentru plata concediilor medicale, personalului medical și a materialelor sanitare. Reduceri apar însă la unele proiecte finanțate prin PNRR și fonduri rambursabile.
• Ministerul Transporturilor - +750 milioane lei. Creșteri la subvenții, asistență socială și active financiare.
• Ministerul Agriculturii - +80,8 milioane lei. Sume suplimentare pentru subvenții, în timp ce economiile vin din proiecte PNRR și alte programe.

Potrivit Finanțelor, ordonanța permite:

• adaptarea bugetelor instituțiilor la forma revizuită a PNRR,
• asigurarea fondurilor pentru funcționarea instituțiilor până la finalul anului,
• plata drepturilor asistenților personali și indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap,
• garantarea continuității materialelor și serviciilor medicale,
• achitarea concediilor medicale,
• plata ajutoarelor de încălzire pentru consumatorii vulnerabili,
• subvenții și ajutoare pentru operatorii de transport.

Ministerul subliniază că beneficiarii măsurii sunt instituțiile publice și autoritățile locale, precum și populația și mediul de afaceri, care depind de finanțarea programelor și a serviciilor sociale. În ciuda reducerilor și redistribuirilor masive, Guvernul menține deficitul în limita stabilită de 8,4% din PIB, obiectiv anunțat încă de la prima rectificare bugetară din octombrie 2025.

Deficitul bugetar al României s-a redus în primele zece luni ale anului 2025 cu 550 milioane de lei, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, ceea ce indică o îmbunătățire a echilibrului fiscal. Potrivit execuției bugetului general consolidat publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul a coborât la 108,87 miliarde lei, de la 109,42 miliarde lei, echivalentul a 5,72% din PIB, față de 6,22% din PIB anul trecut.

Această evoluție reflectă faptul că veniturile statului au crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile, contribuind la o consolidare ușoară în raport cu produsul intern brut.

Veniturile totale ale statului au ajuns la 531,55 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2025, marcând o creștere de 12,3% față de anul precedent. Raportate la PIB, acestea au avansat cu 1 punct procentual, evoluție alimentată în principal de veniturile curente și de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat un salt de 19,5%, alimentat puternic de creșterea impozitului pe dividende (+71,8%) și de eliminarea facilităților fiscale din construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Impozitul pe salarii a crescut cu 20,7%, peste avansul fondului de salarii din economie, care a urcat cu 10%.

La rândul lor, contribuțiile de asigurări au ajuns la 172,89 miliarde lei, cu 10,5% mai mult față de anul trecut, evoluție influențată și de creșterea transferului către Pilonul II de pensii - 18,6 miliarde lei, față de 14,7 miliarde lei în 2024.

Impozitul pe profit a totalizat 38,14 miliarde lei, în creștere cu 15,8%, ca urmare a rezultatelor financiare pozitive ale companiilor.

Încasările nete din TVA au ajuns la 108,38 miliarde lei (+9,2%), evoluție explicată de majorarea restituirilor de TVA și de modificările de cote introduse prin Legea nr. 141/2025.

Și accizele au crescut, atingând 39,66 miliarde lei (+10,2%), pe fondul majorării accizelor la produsele energetice și la tutun.

Veniturile nefiscale au urcat la 46,32 miliarde lei (+9%), fiind susținute de transferurile din profitul net al BNR și de veniturile obținute din vânzarea certificatelor de emisii.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au ajuns la 40,59 miliarde lei, marcând o creștere de 31,9%, cel mai puternic ritm din ultimii ani.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 640,42 miliarde lei, în creștere cu 9,9% față de primele zece luni din 2024. Raportat la PIB, cheltuielile au urcat la 33,67%, de la 33,14%.

Documentul Finanțelor subliniază că ritmul de creștere al cheltuielilor s-a temperat față de anul trecut, ceea ce arată o „încetinire a expansiunii cheltuielilor raportate la PIB".

Cheltuielile de personal au însumat 140,34 miliarde lei, cu 5% mai mari în termeni nominali, dar cu o scădere de 0,2 puncte procentuale raportat la PIB. Reducerea sporurilor și măsurile de limitare a cheltuielilor salariale au determinat o scădere vizibilă a acestei categorii începând cu luna iulie, astfel că în octombrie 2025 cheltuielile salariale au fost cu 500 milioane lei mai mici decât în octombrie 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 79,71 miliarde lei (+5,5%), creșterile fiind vizibile la nivel local și în cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 46,77 miliarde lei, însemnând cu 13,91 miliarde lei mai mult față de anul trecut.

Categoria asistență socială a ajuns la 209,12 miliarde lei (+12,7%), impulsionată în principal de recalcularea pensiilor începând cu 1 septembrie 2024, conform Legii nr. 360/2023, precum și de costurile programelor de compensare a facturilor la energie (2,86 miliarde lei în primele zece luni).

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,06 miliarde lei, incluzând sprijin pentru transportul public, agricultură și compensarea facturilor de energie pentru consumatorii noncasnici.

Categoria alte cheltuieli a însumat 13,37 miliarde lei, reprezentând burse pentru elevi și studenți, finanțări pentru culte, despăgubiri civile și plăți realizate de ANRP.

Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri europene au fost de 51,44 miliarde lei, în creștere cu 24,56% față de anul trecut, în timp ce investițiile publice au urcat la 96,04 miliarde lei, cu 8,65% peste nivelul din 2024.