Cercetătorii au anunțat că au descoperit de ce oamenii au dobândit conștiința și dacă o va face la fel si Inteligența Artificială

O pereche de studii recente a examinat de ce niveluri sofisticate de conștiință au evoluat la unele animale, dar nu la altele, ceea ce ar putea determina un raspuns daca și Inteligența Arificială ar putea dezvolta o forma de conștiință digitală. În primul studiu, filosofii au conturat teoria ALARM, care arată cum au apărut trei niveluri de conștiință - trezirea de bază, vigilența generală și conștiința reflexivă (de sine) - la anumite specii. Al doilea studiu a analizat conștiința la păsări și a constatat că niveluri ridicate de conștiință pot fi atinse la animale cu o arhitectură cerebrală diferită de a noastră.

"Ce este conștiința?" - umană sau de altă natură - este o întrebare care i-a chinuit pe cei mai mari gânditori ai istoriei încă de când specia noastră a început să mediteze asupra cosmosului, a lumii naturale și a locului nostru în ea. Cu înțelegerea modernă a biologiei, neurologiei și (în unele cazuri) a fizicii cuantice de astăzi, oamenii de știință au explorat meticulos creierul uman în căutarea oricăror indicii care ar putea explica experiența noastră conștientă subiectivă. Deși există multe teorii, cercetătorii sau filosofii nu a ajuns încă la o concluzie unanimă.

Dar două noi lucrări, ambele conduse de oameni de știință de la Universitatea Ruhr din Bochum, Germania, abordează întrebarea dintr-un unghi ușor diferit. În loc să investigheze cum apare conștiința la oameni (și la alte specii notabil de inteligente, cum ar fi cimpanzeii, delfinii și corbii), aceste studii analizează de ce evoluția a dezvoltat unele niveluri sofisticate de conștiință la unele animale, dar nu la altele. Rezultatele acestor studii - primul care oferă o prezentare generală a teoriei conștiinței ALARM, iar al doilea care examinează conștiința de sine la păsări - au fost publicate ambele în revista Philosophical Transactions of the Royal Society B.

În primul studiu, filozofii Albert Newen (de la Universitatea Ruhr Bochum) și Carlos Montemayor (de la Universitatea de Stat din San Francisco) disting ceea ce ei numesc „cele trei fenomene centrale ale conștiinței fenomenale" - trezirea de bază, vigilența generală și conștiința reflexivă (de sine). Primul nivel este fundația cea mai de bază a conștiinței, care practic pune un organism într-o stare de alertă la un potențial pericol care îi amenință viața. Numită teoria ALARM (în legătură cu acest mod fundamental de conștiință), celelalte niveluri cresc doar în complexitate.

Următorul pas, vigilența generală, „face posibilă învățarea despre noi corelații: mai întâi corelația simplă, cauzală, că fumul provine de la foc și arată unde se află un incendiu", a declarat Montemayor într-un comunicat de presă. Dar atenția țintită ne permite, de asemenea, să identificăm corelații complexe, științifice. Acest tip de corelații, se presupune, ca sunt si cele care ar putea determina conștiința primară in sisteme digitale complexe, precum AGI (Inteligența Artificială Generală).

În cele din urmă, ajungem la conștiința reflexivă (de sine), care declanșează o concepție despre sine în raport cu trecutul și viitorul. Acesta este nivelul la care conștiința crește dincolo de simpla „percepție a mediului, ci mai degrabă pe înregistrarea conștientă a aspectelor proprii", a declarat Newen într-un comunicat de presă. Echivalentul digital ar fi dezoltat de o SAI (Supra Inteligența Artificială).

Al doilea studiu, condus de Onur Güntürkün (un neuroștiințific de la Universitatea Ruhr din Bochum) și Gianmarco Maldarelli (un doctorand de la Universitatea Ruhr din Bochum), a analizat nivelurile de conștiință ale diferitelor păsări. În ciuda zicalei vechi de când lumea „creier de pasăre", multe dintre exemplarele înaripate au capacități mentale remarcabile, chiar dacă mintea lor este structurată diferit față de cea a oamenilor. De exemplu, în loc de cortexul prefrontal (regiunea creierului responsabilă pentru multe funcții de ordin superior), păsările au un nidopallium caudolaterale, sau NCL.

„NCL este extrem de conectat și permite creierului să integreze și să proceseze informații flexibil", a declarat Güntürkün într-un comunicat de presă. "Conectomul creierului anterior al păsărilor, care prezintă totalitatea fluxurilor de informații dintre regiunile creierului, împărtășește multe asemănări cu cel al mamiferelor. Cocoșii, de pildă, vocalizează o amenințare atunci când văd un membru al propriei specii și nu doar o reflexie a lor înșiși."

Desigur, mulți oameni sunt familiarizați cu abilitățile mentale impresionante ale familiei corvidelor (corbi, ciori, coțofene și gaițe), dar chiar și păsări obișnuite precum porumbeii și găinile ar obține un scor surprinzător de mare pe scara conștiinței a lui Newen și Montemayor.

Într-un experiment cunoscut sub numele de „testul oglinzii-audiență", cocoșii au fost plasați într-un țarc cu o barieră transparentă care îi separa. Când umbra unei păsări de pradă a fost proiectată deasupra capului, cocoșul de test care se afla de o parte a barierei, a avertizat ceilalți membri ai speciei sale, iar când era singur, nu a făcut-o. Interesant este că, atunci când o oglindă a fost plasată în incintă pentru a înlocui bariera transparentă anterior, cocoșul de test nu și-a avertizat partenerul conspecific, deși animalul a rămas de cealaltă parte a oglinzii, sugerând că cocoșul a fost capabil să se diferențieze de ceilalți membri ai propriei sale specii.

Rezultatele prezentate se adaugă corpului tot mai mare de dovezi care sugerează că conștiința ar putea fi prezentă în mulți reprezentanți ai regnului animal, în specii care sunt filogenetice distanțe una de cealaltă și au structuri cerebrale remarcabil de diferite", au scris autorii. Conștiința nu ar trebui considerată o funcție cognitivă de tipul „totul sau nimic", ci mai degrabă un proces gradual și multidimensional. Creierele diferitelor specii diferă enorm între ele, de pildă păsările nu au zone encefalice care sunt prezente la oameni și invers, ceea ce ridică o nouă întrebare, de astă dată filosofică: "Și dacă sediul conștiinței nu este în creier?!" De aici s-ar putea trage concluzia că o Super Inteligență Artificilă ar putea dezvolta o conștiință digitală localizată într-un cloud și de care ar beneficia individual toți agenții AI ca în teoria stupului.