România activează controlul biometric obligatoriu pentru toți cetățenii din afara UE. În ce constă

Un nou capitol în securizarea frontierei externe a Uniunii Europene a început miercuri, 10 decembrie, odată ce Sistemul de Intrare/Ieşire (EES) a devenit operaţional şi în România. Autorităţile mizează pe un proces mai rapid de verificare, dar şi pe o evidenţă digitală mult mai precisă a persoanelor care intră şi ies din spaţiul comunitar pentru şederi de scurtă durată.

Implementarea EES marchează una dintre cele mai importante schimbări în modul în care sunt controlaţi călătorii din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Aceştia vor avea datele biometrice - imagine facială şi patru amprente - prelevate la prima trecere a frontierei, iar ulterior vor putea fi verificaţi automat, fără proceduri suplimentare.

Poliţia Română de Frontieră anunţă că sistemul este deja activ în mai multe puncte terestre, maritime şi aeriene. Printre acestea se numără Sighet, Vicovu de Sus, Stânca, Racovăţ, Midia, Naidaş, Jimbolia, Lunga, Moraviţa, Halmeu, precum şi aeroporturile din Suceava şi Sibiu. Lista urmează să fie extinsă pe măsură ce infrastructura necesară este pusă în funcţiune în toate zonele de trecere a frontierei.

Potrivit autorităţilor, EES se aplică exclusiv cetăţenilor non-UE care vin în Uniunea Europeană pentru şederi scurte, de maximum 90 de zile într-un interval de 180 de zile. În cazul lor, sistemul va înregistra automat data şi locul de intrare şi ieşire, va colecta informaţii alfanumerice şi biometrice şi va calcula durata permisă a şederii.

La prima intrare în România sau în orice alt stat membru, cetăţenii vizaţi vor avea prelevate amprentele şi imaginea facială. La următoarele treceri, verificările vor fi complet automatizate, ceea ce, potrivit Poliţiei de Frontieră, va reduce semnificativ timpul petrecut în punctele de control. „Datele biometrice vor fi prelevate doar la prima intrare, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va face automat, reducând timpul de aşteptare la frontieră", subliniază instituţia.

Regulile europene prevăd şi termene stricte de păstrare a informaţiilor colectate. Datele vor rămâne în sistem timp de trei ani, însă în situaţiile în care unei persoane i-a fost refuzată intrarea sau a depăşit durata legală de şedere, intervalul se extinde la cinci ani. Toate procedurile se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în materie de protecţie a datelor.