Un adevăr incomod pentru lumea occidentală: corpul, mintea și chiar alimentația noastră nu sunt ceea ce par la prima vedere

Nu este de mirare că pentru marii capitaliști adevărul era incomod. O populație educată și capabilă să gândească este mai greu de manipulat. Discursul savantului nu a ajuns niciodată în știri, presa a tăcut, documentele parcă s-au evaporat — ca și cum acel raport nu ar fi existat. Ani mai târziu, cercetătorii au găsit o înregistrare rară a uneia dintre conferințele sale, care impresionează prin conținutul ei unic și aproape misterios. În acea conferință, el repetă aceleași idei pentru care fusese, practic, redus la tăcere. Și e important să ne amintim: ceea ce urmează să auziți a fost înregistrat încă din anii ’80. Pentru acea vreme, el înțelegea prea multe.

El spunea: a înțelege energia înseamnă simultan a înțelege corpul și spiritul. Este unul și același fenomen. Când începi să înțelegi energia, ea devine busola ta. Este ceea ce te conduce în viață — atât la nivel fizic, cât și spiritual.

Din copilărie ni s-a insuflat: lumea este solidă. Masa, podeaua, pereții, corpul nostru — materie. Particule dense, lipite strâns între ele ca niște cărămizi într-un zid. Dar dacă totul este construit altfel? Dacă materia nici măcar nu există în forma în care ne-am obișnuit să o percepem?

Exact asta afirma doctorul Michio Kushi, omul de știință japonez ale cărui cuvinte au uimit cândva o întreagă sală, iar apoi au fost îngropate în totală tăcere. El spunea că materia, în sine, este ireală. Că există doar energie care apare și dispare, asemenea unei fantome. Și dacă asta este adevărat, atunci corpul, mintea și chiar alimentația noastră nu sunt ceea ce par la prima vedere.

Toată viața ni s-a spus că întâi există lumea fizică, iar conștiința e doar un produs secundar, o umbră slabă. Kushi avertiza: totul este invers. Adevărata putere nu se află în materie. Totul este decis de energie.

El explica astfel: pentru a înțelege ce este materia, oamenii de știință au mers pe drumul analizei. Mai întâi atomul, apoi elementele. Apoi mai adânc — electronul, protonul, alte particule elementare. Apoi au început să descompună chiar și electronul. Și la un moment dat au ajuns atât de departe, încât nici ei nu mai puteau răspunde dacă în interiorul electronului există vreo unitate finală sau dacă nu mai e nimic de divizat. Chiar dacă găsesc ceva mai mic decât electronul și spun „din asta este format”, în esență este doar o condensare de energie. Un nod de unde. Nu există nimic solid acolo. Este o particulă instabilă. Se schimbă în permanență.

Materia este un ghem de energie care apare și dispare fără încetare. Materia devine energie, energia devine materie.

În Europa, toate acestea au fost frumos ascunse în formule, teorii și cursuri universitare. A fost lăsat domeniul fizicienilor. Dar Kushi făcea altceva: se uita oamenilor în ochi și spunea — aceasta este realitatea, și vă privește direct.

Dacă omul este, înainte de orice, o vibrație, un set de unde, atunci sănătatea nu este o întâmplare și nici un ghinion. Fie energia se mișcă liber în corp, fie undeva s-a blocat. Cuvintele pot schimba starea interioară, gândurile pot reconfigura procesele din organism. Chiar și alimentația — nu sunt doar calorii, ci un semnal care rescrie câmpul energetic din care ești făcut.

Și aici începe adevărata amenințare pentru sistem.

Pentru că dacă realitatea este formată din unde, atunci în viața ta aproape nimic nu este fixat pentru totdeauna. Multe pot fi rescrise. Nu cu mașinile lor, nu cu aparatele lor, ci chiar de tine.

Kushi spunea că cancerul nu este ceea ce oamenii cred că este. La fel și depresia, și alte boli. Pentru el, orice boală se reducea la un singur lucru: energia a încetat să mai circule.

Viața trebuie să curgă. Respirația, sângele, mișcarea, emoțiile, gândurile — toate trebuie să curgă precum un râu. Când fluxul se oprește, apa stagnează și începe să putrezească. La fel și energia. Dacă se contractă, se îngroașă și rămâne blocată, ea se manifestă treptat ca boală.

În Est se vorbește despre asta de mii de ani: ki, chi, prana — cuvinte diferite, același înțeles. „Când energia curge, există viață. Când nu curge, vine moartea.”

Cu mii de ani înainte, oamenii din Orient observaseră aceste procese. Dacă cineva se îmbolnăvea, spuneau: „ki s-a tulburat”. Dacă cineva își pierde mințile, spuneau: „energia a ieșit din ordine”.

Procesul de vindecare este fascinant — ca un animal sălbatic. De aceea vindecătorii foloseau ace, plante, foc sau propriul corp — nu pentru a reduce un simptom, ci pentru a zdruncina stagnarea, a sparge blocajul și a reporni fluxul.

„Metoda seamănă cu antena unui televizor”, spunea el. „Acele sunt antene care introduc sau scot energie.” La fel și masajul shiatsu. Sau plantele — ele intensifică anumite tipuri de energie și reduc haosul interior. Chiar și alimentația zilnică este adaptată pentru a echilibra fluxul de ki.

Aceasta este medicina energiei.

Dar în Occident ni s-a spus altă poveste. Ni s-a repetat că cancerul este o eroare în ADN, un accident biochimic. Și cu fiecare versiune nouă, apărea o nouă promisiune: pastile, injecții, terapii — un maraton fără sfârșit. Nimeni nu spunea: poate este doar energie blocată.

Și cel mai periculos este că, dacă el are dreptate, sănătatea nu este un produs care se cumpără. Este o stare care se deblochează. Nu întotdeauna prin spitale.

El avertiza și asupra pericolelor ascunse din viața modernă: „Este demonstrat acum că un cuptor cu microunde este foarte periculos. Energia lui modifică hrana și întregul corp suferă.”

Cu cât mergea mai departe, cu atât cuvintele lui deveneau mai întunecate.

„Cuvintele pot ucide și pot vindeca”, spunea el. „Fiecare sunet lasă o urmă în corp.”

De aceea unele voci liniștesc, iar altele te fac să te strângi în tine. Vibrații, nimic altceva.

„Prin cuvinte poți ucide un om. Și prin cuvinte îl poți readuce la viață.”

Plantele reacționează la cuvinte. Animalele la fel. Tot ce este viu reacționează. Pentru că totul este energie.

Tradițiile vechi știau acest secret: hindușii repetau mantre, budiștii citeau sutre, creștinii cântau în biserici.

Știința începe abia acum să confirme: o pastilă fără substanță activă funcționează diferit în funcție de ce spune medicul. Asta este placebo. Dacă medicul sperie pacientul, apare nocebo — iar corpul se degradează doar din cuvinte. Durerea crește, pulsul se modifică, tensiunea se schimbă. Corpul reacționează la semnal, nu la pastilă.

Dacă vorbele modelează realitatea, apare întrebarea: cine controlează cuvintele care te modelează pe tine? Mediile, profesorii, politicienii, vocile nesfârșite din fiecare zi.

„Să alegi cuvintele cu grijă”, spunea el. „Minciuna creează haos. Blestemul distruge pe amândoi — și pe cel care îl rostește, și pe cel care îl primește.”

Și lanțurile nu se opresc aici. Ele continuă până în stomacul tău. Hrana — nu este doar hrană, ci cod. Fiecare bucățică scrie ceva în interiorul tău.

„Când mănânci pui”, spunea Kushi, „iei în tine frica și agitația lui. Când mănânci porc, iei în tine greutatea lui, lentoarea lui. Devii ceea ce înghiți.”

Oamenii nici nu observă.

El sublinia că sistemul lor de alimentație, chiar și din perspectivă obișnuită, este echilibrat. Dar pentru ei, nu vitaminele sunt esențiale, ci energia. Mâncarea hrănește sufletul.

„Dacă mănânci alimente cu viață scurtă, îți scurtezi viața. Dacă mănânci alimente care rămân vii mult timp — boabe întregi, legume — viața ta devine mai lungă.”

Apoi explica de ce folosesc o greutate atunci când măsoară boabele: pentru a păstra energia. Presiunea încarcă grăuntele, iar când omul îl mănâncă, se încarcă și el.

Mai târziu, știința a confirmat fără mistere: dietele bogate în plante prelungesc viața; cele bogate în carne duc la inflamații și boli cardiovasculare. Știința vorbește despre colesterol și inflamație; Kushi vorbea despre energie. Concluzia e aceeași; limbajul diferă.

Și atunci apare întrebarea: cine decide ce ajunge în farfuria ta? Pentru că meniul inițial nu l-ai scris tu. Poate l-au scris aceleași mâini care au redus la tăcere vocile incomode.

În 1999, adevărul a fost rostit în fața Congresului SUA. Cel mai puternic guvern din lume a auzit și a pretins că nu s-a întâmplat nimic.

Dacă materia este vibrație, corpul este un emițător. Trimite constant semnale prin fapte, cuvinte și chiar prin hrana pe care o mănânci. Boala este locul unde energia s-a blocat. Sănătatea este locul unde ea curge liber. Iar mâncarea este modul în care programezi acest flux.

De aceea ceea ce ai în farfurie nu este doar hrană, ci ceva care îți schimbă starea în fiecare zi.

Odată ce observi asta, lumea nu mai este obișnuită.

Michio Kushi a spus: „Materia nu există. Tot ceea ce atingi, tot ceea ce vezi, tot ce crezi că e solid — este doar vibrație.” Dacă este adevărat, atunci punctele de sprijin ale lumii dispar.

Și poate acum devine clar de ce declarațiile lui trebuiau să dispară. Pentru că dacă oamenii obișnuiți află că realitatea poate fi rescrisă din interior, întreaga mașină capitalistă — medicina, industria, puterea — poate începe să crape.

Dragi prieteni, sunteți de acord cu Michio Kushi? Ați găsit în propria viață confirmări ale cuvintelor lui? Scrieți în comentarii experiențele voastre.

Anatol Basarab.