Probleme cu dosarul de candidat al Ancăi Alexandrescu.

Vineri, 14 noiembrie, Anca Alexandrescu și-a depus oficial candidatura la Biroul Electoral al Municipiului București, însoțită de George Simion și de reprezentanți AUR și PNȚCD. În fața camerelor, ea a insistat pe eticheta de „candidat independent", dar a punctat constant sprijinul politic al AUR, declarând că nu vrea să intre în niciun partid, ci să rămână o voce „din afara sistemului".

Însă, dosarul de candidatură al Ancăi Alexandrescu nu conține nicio adeziune la unul dintre partidele care o susțin, sustin surse BEC. Or, un candidat promovat politic are nevoie de o dovadă minimă de apartenență - o adeziune la formațiunea pe sigla căreia este împins în față. Din punct de vedere tehnic, avem deocamdată un dosar depus, nu și o candidatură definitiv admisă. Biroul Electoral Municipal urmează să verifice actele și poate cere clarificări sau documente suplimentare. Dacă se va merge pe linia „practicii constante", lipsa unei adeziuni ar putea fi considerată o vulnerabilitate care pune sub semnul întrebării statutul de candidat.

În acest context, prima variantă este cea a unei gafe juridice comise de echipa de campanie. După scandalul Cătălin Cîrstoiu, orice profesionist în materie electorală știe că hotărârea BEC din aprilie 2024, prin care alianțele electorale au putut susține candidați independenți, a fost legată explicit de alegerile din 9 iunie 2024 și nu a modificat Legea 115/2015. A miza, în 2025, pe faptul că BEC va repeta automat acel tip de intervenție, fără măcar să marchezi candidatului o adeziune formală, poate fi citită ca o manevă riscantă.

A doua variantă, mult mai utilă politic pentru un candidat care se revendică „anti-sistem", este scenariul victimizării calculate. Un eventual refuz al dosarului, motivat birocratic prin lipsa adeziunii, ar furniza Ancăi Alexandrescu și AUR exact decorul narativ de care au nevoie: candidata „independentă" respinsă de „sistemul partidelor vechi" pe motiv că nu are carnet. Într-o campanie scurtă, cu puține momente care să rupă zgomotul de fond, un conflict cu Biroul Electoral poate valora mai mult decât zece conferințe de presă cuminți.

Situația juridică este, pe hârtie, mult mai nuanțată. Legea 115/2015 stabilește condițiile de eligibilitate pentru alegerile locale: cetățenie română, vârsta minimă, domiciliu în unitatea administrativ-teritorială, exercițiul drepturilor electorale, lipsa unor incompatibilități sau interdicții exprese. Calitatea de membru de partid nu apare explicit printre condițiile de fond pentru a candida la funcția de primar.

La articolele privind depunerea candidaturilor, legea cere doar ca propunerile să menționeze „apartenența politică a candidatului" și, separat, partidul sau alianța care îl susține. Declarația de acceptare a candidaturii trebuie să includă aceleași două elemente distincte. Cu alte cuvinte, legiuitorul a gândit două câmpuri diferite: cine te propune și cine ești tu, politic vorbind - inclusiv cu opțiunea de a declara „independent". Nici aici nu apare vreo frază de tipul „candidatul trebuie să fie membru al partidului sau al unui partid component al alianței electorale".

Pe de altă parte, practica administrativă s-a construit în timp pe o altă logică, extrasă din coroborarea unor texte din alte legi. Legea 14/2003 spune explicit că, dacă o alianță politică merge în alegeri cu liste comune, candidații „trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianței". Legea 33/2007, privind alegerile pentru Parlamentul European, prevede la rândul ei că persoanele propuse pe listele unui partid sau ale unei alianțe trebuie să fie membri ai acelui partid sau ai unuia dintre partidele componente. Aceste texte, însoțite de formulare oficiale în care rubrica „apartenență politică" este definită prin „denumirea formațiunii al cărei membru este candidatul", au creat în timp o practică administrativă.

În primăvara lui 2024, când PSD și PNL au încercat să impună candidatura „independentă" a medicului Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria Capitalei, această tensiune a explodat. Biroul Electoral Central a adoptat atunci celebra Hotărâre nr. 5/2024, prin care, pentru alegerile din 9 iunie, alianțele electorale puteau include pe liste sau propune la primării candidați care nu sunt membri ai partidelor componente. Măsura a fost prezentată oficial ca o clarificare juridică, dar a fost percepută aproape unanim în spațiul public ca o decizie cu dedicație pentru Cîrstoiu și pentru alianța PSD-PNL.

Ironia istoriei este că medicul a fost retras din cursă înainte de startul campaniei, după un șir de scandaluri și sondaje complicate. În schimb, hotărârea BEC a rămas ca un precedent incomod. Ea recunoaște implicit că, în absența unei asemenea intervenții, interpretarea dominantă era exact cea pe care sursele din Biroul Electoral Municipal o invocă și astăzi - aceea că un candidat „independent susținut politic" nu poate sta în picioare, din punct de vedere procedural, fără o adeziune formală. În plus, textul hotărârii limitează expres efectele la alegerile din 9 iunie 2024, fără să producă un efect normativ general.

Azi, la alegerile parțiale din 7 decembrie 2025, nu există - cel puțin deocamdată - o hotărâre similară a Biroului Electoral Central. Regulile scrise sunt aceleași, dar „plasa de siguranță" din 2024 lipsește. În acest vid, birourile electorale locale tind să se întoarcă la reflexele vechi. Dacă vrei să fii perceput ca „susținut de un partid", adu la dosar și o adeziune, altfel riști să fii încadrat fie ca independent simplu, fie să ai dosarul contestat.

Sursa: stiripesurse.ro