Noi angajamente la COP30. Reducerea consumului de combustibili fosili, provocarea cheie

Conferința ONU pe 2025 privind schimbările climatice a avut loc la Belém, marcată de câteva incidente - protestatari care au pătruns în spațiul COP30, un incendiu de proporții care a distrus zona pavilioanelor, anterior inundată din cauza unei furtuni - și, ca de obicei, de neînțelegeri între statele membre.

La reuniune au participat 194 de state, mai puțin SUA, care nu au trimis o delegație. Conferința de două săptămâni trebuia să se încheie în seara de 21 noiembrie, dar termenul limită a fost depășit cu o zi. COP30 a aprobat un document final fără referire la combustibilii fosili. Face apel la intensificarea eforturilor de combatere a încălzirii globale. Textul reafirmă angajamentul față de Acordul de la Paris și obiectivul de limitare a creșterii temperaturilor la 1,5 °C.

Presiunea de a soluționa diferența uriașă dintre reducerile de emisii promise de națiuni și cele necesare pentru a evita depășirea limitei de 1,5°C s-a soldat cu măsuri mai slabe decât doreau națiunile progresiste - un program „accelerator" pentru a soluționa deficitul, care va fi prezentat la COP de anul viitor. Uniunea Europeană a refuzat să accepte un proiect de acord despre care a afirmat că nu ar contribui la eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care determină schimbările climatice.

Președintele COP30, André Corrêa do Lago, a spus că știe că unii dintre delegați „aveau ambiții mai mari", întrucât unele țări consideră că acordul „este departe" de a aborda provocările cheie. Acordul recunoaște consensul privind „tranziția de la combustibilii fosili", dar cuvintele în sine au fost omise din textul final. Statele petroliere, inclusiv Arabia Saudită și aliații săi, au luptat cu înverșunare pentru a exclude acest aspect. Națiunile au convenit să tripleze fondurile destinate adaptării - banii furnizați de țările bogate și de care țările vulnerabile au nevoie pentru a-și proteja populația -, dar obiectivul de aproximativ 120 de miliarde de dolari pe an a fost amânat până în 2035.

Un rezultat important, salutat de societatea civilă, a fost acordul privind un mecanism de tranziție justă, un plan convenit de toate națiunile pentru a se asigura că trecerea la o economie verde la nivel mondial se realizează în mod echitabil și protejează drepturile tuturor persoanelor, inclusiv ale lucrătorilor, femeilor și populațiilor indigene. Eforturile depuse la începutul negocierilor pentru a aloca fonduri în acest sens au eșuat.

Reuniunea finală a summitului a fost suspendată la un moment dat, după o intervenție puternică din partea Columbiei, care dorea adăugarea unor prevederi suplimentare privind combustibilii fosili. Do Lago a liniștit Columbia și alte țări care s-au opus, promițând că problema poate fi readusă în discuție peste șase luni, când are loc o întâlnire intermediară. COP30 a adoptat un nou „Plan de acțiune privind egalitatea de gen", care solicită țărilor să îmbunătățească reprezentarea femeilor la negocieri și să se asigure că politicile lor climatice abordează impactul asupra femeilor și fetelor.

Reprezentanții Argentinei, Paraguayului, Rusiei și Sfântului Scaun au ținut discursuri în plen în care au criticat planul. Aceștia s-au opus termenului „egalitate de gen" și au afirmat că acesta ar trebui să se refere la sexele biologice, bărbați și femei. Bridget Burns, directoarea executivă a Organizației Femeilor pentru Mediu și Dezvoltare (WEDO), cu sediul în SUA, afirmă că planul are „câștiguri semnificative... un mandat de a proteja și apăra femeile care apără mediul... și oportunități de a face legătura între climă și munca de îngrijire, sănătate și violența împotriva femeilor".

Femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, potrivit ONU. Femeile reprezintă 35% din delegații la COP30, potrivit WEDO. Angajamentul pentru renunțarea la combustibilii fosili nu a făcut parte din acordul oficial de la Belém, dar Brazilia a susținut o inițiativă în afara procesului ONU, bazându-se pe un plan susținut de Columbia și de aproximativ 90 de alte națiuni. A existat un plan și pentru stoparea defrișărilor, susținut tot de aproximativ 90 de națiuni. Însă lipsa unor măsuri semnificative în textul cheie al COP30 este o dezamăgire.

Totuși, Brazilia și-a lansat fondul pentru păduri (TFFF, Tropical Forests Forever Facility) care a strâns aproape 6 miliarde de dolari pentru comunitățile care luptă pentru protejarea pădurilor tropicale. În plus, au fost recunoscute patru noi teritorii indigene în Brazilia. Franța, împreună cu alte state membre ale Uniunii Europene, a lansat un program de conservare în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru bazinul Congo - a doua cea mai mare pădure tropicală din lume - pentru a combate pierderea pădurilor din cauza agriculturii. Guvernatorul statului Pará, unde se află Belém, s-a angajat să marcheze toate cele 20 de milioane de bovine din regiune pentru a urmări mai ușor defrișările.