Cercetatori: Identificarea emotiilor de catre masini ar trebui sa fie interzisa

Inteligenta artificiala (AI) "sporeste inegalitatile" din lume si implementarea ei ar trebui sa fie supusa unei reglementari stricte, in special pentru tehnologiile sensibile precum cele de recunoastere faciala, se afirma intr-un raport publicat joi de un colectiv de cercetatori de la Universitatea New York, informeaza AFP.

Specialistii de la AI Now Institute, afiliat Universitatii New York (NYU), au evidentiat primele consecinte negative ale tehnologiilor cu inteligenta artificiala, devenite tot mai prezente in viata cotidiana.

Sisteme AI (de colectare si analiza de date pe scara larga, automatizarea proceselor, masini cu invatare autonoma... ) sunt implementate in sectoare precum sanatate, educatie, recrutare a fortei de munca si chiar in justitie, insa "fara garantii si fara structuri de control potrivite", au declarat autorii raportului.

Ei se declara ingrijorati in special de utilizarea AI in domenii care merg "de la resurse umane la servicii sociale, de la supraveghere la monitorizarea imigrantilor si a minoritatilor".

"A devenit tot mai clar faptul ca in diverse domenii AI amplifica inegalitatile, plaseaza informatiile si mijloacele de control in mainile celor care detin puterea, privandu-i in acelasi timp pe aceia care nu le detin".

Recunoasterea faciala, deja foarte raspandita, si recunoasterea emotionala de catre masini, o tehnica inca incipienta, sunt implementate mult prea repede, potrivit cercetatorilor newyorkezi.

Guvernele si companiile ar trebui sa nu mai utilizeze recunoasterea faciala "in contexte sociale si politice sensibile", pana cand riscurile vor fi mai bine intelese, preconizeaza autorii raportului.

Identificarea emotiilor de catre masini ar trebui sa fie pur si simplu interzisa, tinand cont de incertitudinile legate de aceasta tehnologie. "Ea nu ar trebui sa joace un rol in deciziile importante pe care le iau oamenii, in timpul interviurilor de angajare, consultatiilor medicale, intalnirilor cu un asigurator sau in timpul evaluarii elevilor in scoli".

Cercetatorii newyorkezi au pledat, in plus, pentru ca inginerii si dezvoltatorii sa fie mai bine informati despre implicatiile si posibilele consecinte ale aparatelor si programelor pe care le creeaza.

Ei au evocat si problematica preluarii prejudecatilor de catre tehnologiile AI, care pot sa consolideze rasismul si lipsa diversitatii.

Daca un algoritm de recrutare se bazeaza pe datele existente, el risca sa deduca, de exemplu, ca infirmierii trebuie sa fie infirmiere, iar cadrele tehnice trebuie sa fie barbati caucazieni cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani.

Totul depinde, deci, de modul in care acei algoritmi sunt conceputi si de catre cine. "Industria AI este teribil de omogena", au deplans autorii studiului.