Vicepreședintele CSM, explicații după plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu: „Declarația a depășit linia roșie"

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a provocat o adevărată dezbatere publică după ce a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, pe motiv că declarațiile acesteia dintr-un interviu ar fi încălcat independența justiției și statutul magistraților. Afirmațiile vicepremierului, prin care compara pensiile speciale ale magistraților cu sistemul Caritas au fost considerate de CSM „iresponsabile și populiste".

Claudiu Sandu, vicepreședinte al CSM, a clarificat marți, 11 noiembrie, că decizia de a depune plângerea nu a implicat semnături individuale sau voturi formale: „Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot și nu s-a semnat nimic. Pur și simplu s-a decis formarea acestei plângeri, pentru că s-a considerat că, totuși, campania - care nu este întâmplătoare - împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii. Ceea ce este, eu zic, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică".

Vicepreședintele CSM a subliniat că sesizarea penală nu este un act de inculpare și nici o reacție personală împotriva vicepremierului, ci un demers procedural: „Un act de inculpare se realizează după foarte multe alte etape procesuale. La un moment dat avem o sesizare care va ajunge pe masa unui procuror și care va aprecia mai departe care sunt pașii de urmat. E foarte posibil nici să nu ajungă la președintele României această sesizare. Depinde de procurorul de caz și de probele pe care crede că trebuie să le administreze".

În legătură cu declarațiile vicepremierului, Sandu a precizat că statutul său îi interzice să facă comentarii despre cauze aflate în desfășurare: „Statutul îmi interzice să mă pronunț într-o cauză care este în curs. Dacă am o opinie personală, eventual o spun în fața oglinzii acasă, dar public nu pot s-o spun".

El a explicat că decizia CSM de a sesiza organele abilitate nu încalcă libertatea de exprimare, ci intervine doar atunci când există indicii că afirmațiile ar putea instiga la ură împotriva unei categorii sociale. „Eu fac parte dintr-o generație care încă își aduce aminte de acea perioadă la care mulți fac referire fără să aibă idee cum a fost. Din punctul meu de vedere, la fel cum un om politic are libertatea de a face anumite afirmații, chiar dacă uneori exagerate, la fel are și orice altă persoană - inclusiv o instituție cum este CSM-ul - dreptul de a sesiza atunci când apreciază că există anumite indicii, nu mai mult, doar niște indicii, că o declarație împinge la ură împotriva unei categorii sociale. Prin urmare, am avut în vedere existența unor indicii în această declarație care a depășit, zicem noi, linia roșie a unei simple declarații politice", spune acesta.

Pe de altă parte, Sandu a abordat și chestiunea pensiilor magistraților, aflate în curs de reformă, într-o discuție despre procentul de raportare la ultimul salariu și perioada de tranziție: „Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Am o mică problemă, pentru că sunt jurist, nu economist, deci nu pot să îmi dau o opinie precisă în acest moment. Până acum era 55% din brut. Eu am zis că un 65% din brut, așa cum au militarii, așa cum au alte categorii sociale, ar fi un procent rezonabil. Ceea ce domnul prim-ministru nu înțelege este că acest proiect al lui duce magistrații sub procentele aplicate altor categorii".

Sandu a subliniat necesitatea unei perioade de tranziție de 15-20 de ani, pentru a permite o reformă reală în justiție și o redistribuire echitabilă a resurselor, „astfel încât să se echilibreze volumul de muncă și să nu mai existe discrepanțe uriașe între orașele mari, care au multe dosare". În final, vicepreședintele CSM a explicat că, indiferent de reformă, nu există garanții că nu vor apărea plângeri la Curtea Constituțională.